Ziarele, televiziunea si teatrul au supra reprezentat cultura homosexualilor ca a celor social deviati. Efectul a rezultat formarea unor negative si inacurate stereotipuri si formind astfel pericol din partea heterosexualilor chiar si celor mai rezonabili. Simtind aceasta atitudine, barbatii homosexuali/gay si lesbienele au mentinut o subcultura ascunsa. In absenta a realei experiente cine cu adevarat sunt lesbienele si barbatii homosexualii, acele stereotipuri si misinformatii au persistat de-a lungul pina si in prezent.
De aproape 40 de ani, literatura generala si cea psihiatrica au asigurat foarte bogate si re-revazute de atitea ori evidente ca barbatii homosexuali si femeile lesbiene sunt o parte a normalei expresii a naturalei diversificari a sexualitatii umane. Asa cum pe la inceputul studierii era considerata o deviere, de prin anii 1980 s-a constatat ca acele pareri erau mai mult bazate pe prejudiciile sociale si nu cercetari.
Caracteristicile care deosebesc comunitatile a lesbienelor si homosexualilor nu sunt bazate doar pe atitudini sexuale, dar pe impactul psihosocial a omniprezentei si universalei atitudini de neintelegere si ura.
Aceste prejudecati nu au ocolit si sistemul medicinal, facind ca servirea acestor persoane sa nu aiba bun standart sau uneori chiar deloc.
Cine/ce este o lesbiana? Definitia poate fi bazata sau pe o specifica atitudine sexuala sau prin construcul identitatii. Ambele variabile sunt importante. O femeie lesbiana definita de atitudinea sexuala este o femeie a carei practici sexuale includ sexul homosexual. Intrebind “sunteti sexuali cu barbati, femei, ambii sau niciunul?” ar putea da un raspuns aratind atitudinea sexuala a unei femei. Ea ar putea trai intr-o societate unde oficial identificata ca heterosexuala si nici sa nu se numeasca lesbiana dar sa se angajeze in sex numai cu femei. Pe de alta parte ea ar putea trai intr-o comunitate LESBIANA dar angajindu-se in relatii sexuale cu barbati in timpul limitatei disponibilitati a relatiilor in meniul ei social. Importanta strictei definitii a atitudinei este ca ea ocoleste trebuinta potential incomfortabila de sine-etichetare, dar aceasta scapa identitatea socioculturala si suporta sisitemele care deasemenea au impact asupra sanatatii si atitudinii peste timp.
O lesbiana definita de identitate este o femeie care participa in reteaua lesbiana socioculturala si poate sa sau sa nu se angajeze in orice activitate cu alte femei. Identitatea lesbiana apare sa fie prezenta chiar inainte ca o tinara fata sa recunoasca discrepanta intre sentimentele ei personale si pe cele care le are sau le percepe a altor fete, chiar daca ea s-ar putea eticheta pina mult mai tirziu. O lesbiana se identifica cu specifice valori ale unui grup social si se percepe conectata la o structura sociala mai larga care ii ofera un sens de comunitate. Stigmatizarea identitatii este predominant cauza sexualitatii ego-distonice si formeaza o majoritate de efecte psihosociale de homofobie: izolare, rusine, micsorarea conceptiei de sine, comportari sine-destrugatoare si deprinderi de sanatate fara suport. Identitatea poate fi invesigata in ambele cercetari si medical care dau situatia cu intrebarea "Tu te identifici ca heterosexual sau drept, bisexual, lesbiana sau ghei, sau niciunul din astea". Definitia identitatii a lesbianasmului da voie unui individ sa se categorizeze singura pe baza conceptului ei sociocultural de sine si sa mearga peste problema comportarii sexuale. Intrebarea de cercetarea bazata pe identitate este complicata de faptul ca numeroase termene pentru homosexualitatea femeii ar putea sa nu fie folosite de toate lesbiana si ar putea sa difere peste timp. Tipic femeile care au "iesit" (a spune/recunoaste/fi deschis despre sexualitatea personala), sau au inceput sa se identifice ca homosehuale in anii 60, in lumea intreaga se chemau singure "gay femeii", de prin anii 80 se etichetau "lesbiene", iar mai nou se numesc "queer" sau "dyke". Insa cum in Moldova deschiderea de sine catre lume ca homosexual este tot la nivel de nevazut, termenul a ramas de "lesbiana". Termenul de homosexual este folosit mai mult in termenul clinic, iar celelalte sunt folosite doar in societate.
O revizionare a cercetarilor din tari ca Japonia, Danemarka, Franta, Marea Britanie si Australia arata ca intre 2-7/9% din femei se descriu ca fiind lesbiane. Nici un studiu despre lesbiana nu a validat cota populara de 10% incidenta a homosexualitatii feminine.
Cum poate fi diferenta de orientare sexuala apreciata? Este oare genetic sau mediului inconjurator? Literatura stiintifica suporta determinarea multifactoriala a orientatiei cu urmatoarele contributii:
Homosexualitatea are specificul de un fenomen pur biologic, similar orientarii miinei (stangaci/dreptaci) sau culorii parului, din cauza exemplarelor aratatoare a mostenirii genetice fiind observate.
Sunt evidente moleculare si anatomice a proprietatilor biologice care au impact asupra orientarii sexuale. O hipoteza/presupunere ia in consideratie rolul influentelor hormonale prenatale asupra creierului diferentierea sexuala si orientarea ce urmeaza. Aceasta teorie este sustinuta de evidente recente ca femelele cu predispunere prenatala la diethylstilbesterol, sau sare pierdere varianta a hyperplasia adrenala innascuta, au o mai mare probabilitate de a fi lesbiana decat studiul controleaza. Deasemenea, genele de tipul HY-antigen complex si cromozomul X au fost aratate sa evidentieze secretia a diferitor hormoni intrauterini incluzind testosteronul intre creierul fetusului mediat de neurotransmitatori. Privind asupra gonadotropinului, aceasta nu apare sa afecteze feminizarea creierului in Homo Sapiens. Oricum, balansul prenatal hormonal mediat a masculinizarii si defeminizarii a creierului poate sa dea un model de baza pentru unele intelegeri a comportarii sexuale.
Studii a partii midsagitale a comisurii anterioare in specimene la autopsie arata ca barbatii gaz/homosexuali au cu 18% comisura anterioara mai larga decit in femeile heterosexuale si cu 34% mai larga decit in barbatii heterosexuali. Diferentele anatomice observate in marimea comissurala observata in aceste autopsii ar putea explica unele diferente in functia cognitiva si lateralizarea cerebrala dintre barbatii homosexuali si heterosexuali.
Studii clinice genetice sugereaza modele de mostenire. Cand o larga grupa de femei si barbati homosexuali si heterosexuali au fost intrebati despre orientatia sexuala a fratilor/cunoscutilor lor, a fost foarte evidentiat si vazut ca ambele si homosexualitatea barbatilor si cea a femeilor este, cel putin in parte, familiala. Lesbienele au avut un numar mai inalt de cit cel asteptat a fratilor homosexuali comparat la femeile heterosexuale. Dar mai departe, lesbienale nu au fost diferite semnificativ una de alta cu privire la proportiile sau de surori lesbiene sau frati gay/homosexuali. Asta sugerind ca factori familiali asemanatori influenteaza orientatia sexuala a ambilor si femeilor si barbatilor.
In alt studiu a gemenilor, recrutat de un anunt dintr-un uiar lesbian, 48% a co-gemenilor monozigotici (din acelasi ou), 16% a co-gemenilor dizigotici, si 6% a surorilor adoptive erau homosexuale, sugerind ereditatea. Multa munca este necesara implicind multe exemplare si metode diferite atente inainte ca gradul de co-familitate a homosexualitatii barbatilor si a femeilor sa fie rezolvate pina la capat.
Diferentele hormonale au fost cercetate in lesbienele adulte, stratificind intre lesbienele care stiau de sexualitatea lor de la o virsta tinara, asa chemate “lesbiene primare”, si lesbiene care au devenit de orientatia lor adevarata mai tirziu in viata, numite “lesbiene secundare”, in comparatie cu femeile heterosexuale. Fiecare din aceste grupuri erau masurate la acelasi punct in ciclul menstrual pentru nivelele testosteronului, estadiol, androstenediona si progesterone, si toate erau testate pe instrumentalitate si expresivitate (doua tratate masurate de PAQ personal atribute Questionar), legate la sex roluri. Inafara de criteriul definitor, nu s-au gasit diferente semnificative intre nici una din grupele masurate.
Orientarea sexuala nu apare sa fie un distinct tratat cu o baza genetica stricta, dar apare tot odata sa fie o expresie socioculturala pornirilor universal sexuale si emotionale. Multe lesbiene se descriu traind o viata devreme heterosexuala satisfacatoare, chiar avand mariaje cu copii si “iesind afara” la mijlocul vietii sau in viata mai tirzie. Aceasta se poate intimpla tipic la un timp mai tirziu a marei imputerniciri sau dupa redicata sine-examinare, dupa care femeia incepe sa se exprime mult mai deplin si acurat.
Tensiunea si fortarea parentala si sociala a asteptarilor majore invata multe tinere lesbiene sa preseze/stopeze sentimentele lor si sa participe in cultura majoritara (ceea ce poate aduce la complicatii psihologice nu rar). Un individ alege atitudinile in raspuns la conditiile enviromentului, care rezulta intr-o de baza dar evolutiva strategie personala psihosexuala. De acest proces, diferite expresii a genurilor a femelei sau masculului, de la conducatori militari la dansatori de balet la celibatari sunt explicate, si o normativa contemporana societate este explicata a carei spectru/extindere a expresiei sexuale difera de la pur homosexual la bisexual la pur heterosexual la celibatar. Aceasta este implicativ a Atenei vechi si modernele Mediteranian/Latin culturi. Intr-un studiu cercetand relatiile parinte – copil a lesbienelor si femeilor heterosexuale, nu era semnificativa variabila istoriei familiei sau variabila aderentei/asociatia sex-rolului parental care sa lege cu orientarea sexuala. Lesbienele nu sunt mai mult probabil decit femeile heterosexuale sa fi avut slabe sau ratate relatii cu barbati sau sa fie maltratate, molestate sau violate de barbati. Studii despre lesbiene confirma ca ele nu au avut mai negative experiente sexuale din copilarie cu femei; mai acceptatoare de atitudini parentale spre sexualitate si experimentare sexuala sau mai mult distante relatii cu parintii lor decit femeile heterosexuale. Acolo nu sunt aparente variabile patologice a familiei care sa fie asociate cu lesbianismul, chiar daca un studiu a gasit ca parintii femeilor lesbiene erau diferiti de parintii femeilor heterosexuale cu respectiv avind mai mult intelectuale, independente, dominante mame.
Multe teorii a dezvoltarii sexuale descriu adolescenta ca un timp critic in dezvoltarea personala din cauza schimbarilor anatomice si fiziologice de la pubertate, psihologic trzirea pornirilor sexuale si importanta mai mare a mesajelor sociale despre apropriatul si inapropriatul comportament sexual si relatii. Sexualitatea umana nu poate fi separata in sau homo- sau heterosexualitate, dar variaza de-a lungul spectrului. Este clar afectata de influente psihodinamice. Un mic procent a flexibilitatii orientarii ar putea rezulta de la evolutia capacitatii noastre de a invata., complexitatea sistemului nervos central in general. Unii cred ca inainte de a “iesi”, tinerii ar trebui sa aiba oportunitatea si sansa sa explore identitatea lor sexuala cu un psihoterapeut. Altii au interpretat ca aceasta este o posibilitate de a “schimba orientarea” de rind ce una a fost stabilita; oricum, acest concept a fost revazut de Asociatia Americana Psihiatrica si dovedita nefunctionala (dovedinduse si ca unele urmari aduse ar putea fi cauzarea unor probleme psihologice grave in urma incercarii schimbarii orientarii sexuale fortate).
Homosexualitatea in natiunile moderne industriale a crescut (dupa statistici; cauza e doar ca nu se mai ascunde atit si nu ca a crescut) ca rezultat, in parte, a tranzitiei demografice la o cultura cu o moralitate scazuta, o fertilitate mai scazuta si cereri reproductive mai relaxate/lejere, care e un mediu mai mult permisiv pentru expresia individuala a diversificarii a deciziilor sexuale si alegerea genului partenerului. Presiunile de market/piata apasatoare pe familie s-au schimbat la mai mult financial independent individuum peste ultimul secol, permitind o mai mare diferentiere a individului de la cultura familiei. Cu o mai mare independenta de la unitatea familiala, indivizii au inceput sa urmareasca indeplinirea nevoilor lor sociale in combinatie cu orientarea lor.
Pentru unii indivizi, organele genitale nu sunt primarul punct de concentrare a atractiei sexuale, cu trezirea lor sexuala bazata pe criteria care ridica categoriile genitale. Ar trebui sa nu sa se presupuna ca alegerea partenerului este bazata pe sexul biologic, dar mai degraba pe un numar de caracteristici fizice si psihologice. Investigarea (cercetarea) unui amalgam de caracteristici, ambele legate si nelegate la sexul fizic a partenerilor ar putea determina baza atractiei sexuale. In multe studii indivizii androgini erau mai atractivi decit foarte masculin sau feminin stereotipuri. Multe lesbiene recunosc orientatia lor mai tirziu in viata dupa foarte fericite relatii cu barbatii, si unele simt asta ca fiind o mai buna alegere.
Ar fi mai acurat de implicat perspectiva etologica care sintetizeaza/intruneste diferite teorii care se leaga de homosexualitate. Temperamentul si personalitatea sunt vazute ca interactionind cu tratatele de ereditate, influente familiale si pozitia sociala pe parcursul aparitiei sexualitatii individului. Aceste tratate sunt deasemenea ereditare sau developementale influentate de hormoni, facind rezonabil de presupus un grad de ereditate indirecta pentru homosexualitate fara cerinta ca sau genele sau hormonii sa influenteze direct orientatia sexuala per se. Majoritatea investigatorilor privesc orientatia sexuala ca o formare multifactoriala a ambelor ereditatii si mediului inconjurator care este complex determinat si diferit experimentat. Deaceea, numai un model biopsihosocial se incadreaza curent in cunostintele in acest domeniu.
Cine sunt lesbienele si cum sunt ele? Diversitatea intr-o comunitate lesbiana este paralela cu diversitatea a mai largi comunitati ignorind conceptualizarea de “lesbiana medie”. Totusi acolo sunt multi care tin stereotipe negative despre lesbiene. Unele din acesta negative perceptii includ incercarile inapropriate de seductie a femeilor heterosexuale, bravada sexuala (pretindere), si o aura masculina, toate corelindu-se cu intensitatea de rejectie a femeilor, dar nu a barbatilor, in cultura noastra. Intr-un studiu a acestor stereotipuri, a fost aratat ca femeile heterosexuale percep femeile lesbiene semnificativ diferit decit cum lesbienele se vad insusi. Aceste diferente in perceptie au persistat chiar si atunci cind femeile heterosexuale cunosteau o lesbiana social, sugerind aceste stereotipuri sunt rezistente la schimbari. Alta interpretare este ca lesbienele, pot in fact, si se imbrace mai mult cazual/de ocazie si sa apara mai androginoase pentru ca ele nu se incadreaza la restrictivele standarte populare a ceea ce este considerat atractiv in comportamentul si aparente la o femei. In absenta a unei conduceri interne sa fie atractiva pentru si sa multumeasca barbatii, cultura lesbiana a creat standartele sale proprii a imbracamintei functional comfortabila si comportament independent pe care ele ar putea sa nu il perceapa individual ca foarte diferit de la dominantul standart cultural. Suportind acesta privire, un studiu a dezvaluit ca lesbienele au demonstrat semnificative diferente privind aderenta/asocierea sex-rolului cum masurate de Bern Sex Rol Inventoriu, cu lesbiene mai mult tipizate sex-rolului masculin decit femeile heterosexuale. Diferente nu au fost observate in scara clinica a vestitului Minnesota Multifazic Personalitate Inventoriu, totusi o diferenta a alienarii sociale a fost observata.
Preocupare a fost zisa ca lesbienele ar fi sa urasca barbatii. Ce a putut fi receptat gresit ca ura spre barbati este, pentru unii, o expresie a resentimentului a beneficiilor conferite barbatilor prin sexismul heterosexismul descriminatoriu societal. In timp ce femeile heterosexuale ar putea sa fie binevoitoare sa accepte/tolereze un anumit grad de bias (convingeri) sexist in asezari sociale in ordine sa mentina atractivitatea si conexiunea spre barbati, lesbienele nu deriva astfel de beneficiu de la tolerarea bias bazat exclusiv pe gen. Multe lesbiene se percep pe sine ca necesar sa treaca multiplele obstacole ca sa reuseasca ce unii barbati au natural conferit de in-grup statutul lor in ordinea
sociala. Tratament discriminatoriu in angajari de meserii si interactii sociale ultimat duc la o pierdere frustranta a oportunitatilor si a lipsirii economice ce urmeaza cu nici un loc unde de cerut sprijin deoarece acest fel de discriminare este legal acceptat social. Rezonabil, lesbienele posibil obosite de-a face cu stigma de a fi considerate inatractive rejectii sociale si avind relatiile lor negate de suportul familiei si recunoastere legala.
Nu de mirare, unele studii au descoperit ca ratele de depresie in timpul vietii sunt un pic mai inalte, atemptele de sinucidere, cautarea de ajutor psihologic si abuz de substante. Multi autori atribuie aceasta la stresul cronic de la indurarea urii/ostilitatii societatii sau prescrierea/clasarea de societate la un status inferior . Stresul din cauza homofobiei ar putea implica inrautatirea starii mentale mai mult decit altele strese deoarece lesbienele au pierdut sistemele suportului familial si ar putea sa fie nevoite sa ascunda sau opreseze sentimentele lor si gindurile de la prietenii heterosexuali sau familie.
Majoritatea lesbienelor, oricum, sunt multumite cu orientarea lor si functioneaza bine in societate. Dupa o cercetare simpla pe baza intrebarii simple daca cei cu orientare sexuala spre acelasi sex erau fericiti, 92% au raspuns ca sunt multumiti cu orientarea lor, iar restul a raspuns ca nu erau multumiti din cauza victimizarii aduse de violenta, familie, guvernamental, serviciu sau discriminare sociala.
HOMOPHOBIA (homofobia), “frica fara motive de sau antipatia inspre homosexualitate si homosexuali”, operationeaza ambele intern si extern. Homofobia interna reprezinta credintele invatate pe care toti indivizii incorporeaza (internalizeaza) in sistemele lor de credinta pe parcurs ce se maturizeaza intr-o societate cu convingerea impotriva homosexualilor. Homofobia externa este expresia acelor convingeri deschis observata sau experimentata. Astfel de acte difera de la ocolirea sociala la abuzul verbal la civila, militara, si religioasa descriminare la atac fizic. Homofobia persista cand familiile, prietenii, invatatorii, colegii, institutiile religioase, guvernul, si populara media continua pastrarea a perceptiei inacurate (gresite) a barbatilor homosexuali si a lesbienelor ca mai mare sansa de a fi molestatori de copii, indivizi imorali sau amenintari la valorile traditionale a familiei si ordinea “naturala”. Intr-un pasaj religios se putea citi ca toate actele homosexuale erau inacceptabile. Practicile homosexuale erau condamnabile ca nenaturale obscene. Un alt exemplu ar fi ca in unele tari homosexualitatea se pedepseste cu moartea.
Teorii despre cauza acestor prejudicii include o perceptie ca heterosexualii ar putea avea nevoie de reasigurare pentru sine ca ei sunt “normali” si “morali” sau nevointa de a respinge perceperea atributelor feminine in barbati si masculine in femei. Simpla dezvoltare a desgustului fata de homosexuali implica o preocupare cu problema care ar putea deriva de la dificultatea de a se descurca cu atractia noastra personala catre acelasi sex, cit de mica. In timp ce majoritatea indivizilor nu se percep insusi ca homofobici, nefiind familiari cu membri a comunitatii lesbiene si homosexuale poate accidental/fara grija rezulta in acceptarea a dezinformarii sau atitudini de bias spre persoane homosexuale. A fost demonstrat ca cunoscind personal una sau mai multe persoane homosexuale este asociat cu mai putina ostilitate inspre toti homosexualii.
Vasta literatura psihiatrica dezvaluie nici o baza stiintifica pentru prejudiciul homofobic. Nu s-au gasit diferente in nivele de maturitate, neuroticism, adaptare psihologica, orientarea catre teluri, sau actualizarea de sine intre oamenii heterosexuali si homosexuali. Includrea homosexualitatii ca o dezordine mentala in Diagnostic si Statistic Manual (DSM-III) a fost revazuta si imediat respinsa. Pentru ca viziunea primara a fost fondata mai mult pe homofobia interna a indivizilor/societatii, aparind ca homofobie egodistonca.
Observatii a comunitatii lesbiene in privinta profilului riscurilor sanatatii sugereaza nevoia de continuare a cercetarilor specializate. O tentativa a profilului sanatatii a lesbianelor sugereaza ca ele sunt mai mult probabil sa fie nullipare sau oligopare, posibil sa aiba indexul masei corpului mai mare, folosind mai mult tutun si alcohol, si sunt mai putin probabil de a contacta infectii ginecologice si infectii transmise pe cale sexuala. Daca acest profil ar fi corect, atunci lesbianele ar fi la un risc mai inalt pentru cancerele de sini, uterin, ovarian si de colon incit si la bolile de inima si atac cardiac.
Homophobia, antipatia, atirnarea negativa sau panica inecplicabila fata de barbati homosexuali sau lesbiene, este un raspindit raspuns la acest nefamiliar si anterior ascuns segment al societatii.
Multitudinea de cercetari sugereaza ca aceasta diversitate a orientarii sexuale apare sa rezulte variabil din influente genetice, hormonii embriologici si personalele experiente fara o anume asociatie sociopatologoca. Asta, pentru ca, fiind lesbiana nu e genetic ori biologic periculos, dar factorii de risc sunt oferiti de “caderea inafara homofobica”. Efectele medicale si psihologice a acestui tip de pericol este mare asupra dezvoltarii conceptului de sine a tineretului la fel si a maturilor care se recunosc insusi acelasi-sex atractie. Deaceea procesul de homofobie- socializarea heterosexualilor impotriva homosexualilor si in acelasi timp conditionarea a hom si les impotriva a insusi- ar trebui recunoscut de specialisti ca un legitim pericol a sanatatii.
