CORA
is watching you !
Acţiunea militară a SUA īmpotriva Irakului este ilegală şi īncalcă toate normele Dreptului internaţional, apreciază Asociaţia Internaţională a Juriştilor de la Geneva. Īn Declaraţia juriştilor se arată că folosirea forţei de către un membru al comunităţii internaţionale īmpotriva altuia este posibilă numai ca măsură de autoapărare. Rezoluţia 1441 a CS al ONU privind Irakul nu conţine motivele juridice pentru īnceperea acţiunilor militare ale SUA īmpotriva acestei ţări.
Īntreaga desfăşurare a evenimentelor dinaintea războiului īmpotriva Irakului arată că pentru declanşarea lui nu au existat nici un fel de temeiuri din punctul de vedere al Dreptului internaţional. Personalităţi politice de mare autoritate din SUA, printre care şi fostul secretar de stat Madeleine Albright, declară că atacarea Irakului este "primul război din istoria SUA pe care acestea īl duc fără să existe o ameninţare directă".
Optānd pentru o acţiune de forţă, eludānd ONU, SUA şi-au asumat răspunderea pentru toate gravele consecinţe ale acesteia, care se materializează prin nişte cāt se poate de reale catastrofe umanitară, economică, ecologică şi de altă natură. Primele zile ale acţiunilor militare au dat deja serioase temeiuri de īngrijorare faţă de problema umanitară care se creează. Există date privind victimele din rāndul populaţiei paşnice, inclusiv al copiilor. Se ridică problema respectării, pe parcursul desfăşurării acestui război, a normelor de Drept umanitar internaţional.
Acţiunile unilaterale ale SUA au dus deja la serioase divergenţe īn cadrul Coaliţiei antiteroriste, precum şi īntre SUA şi Europa. Īn cele din urmă, prejudicierea unităţii comunităţii internaţionale le convine de minune acelor forţe īmpotriva cărora este īndreptată Coaliţia antiteroristă.
Războiul din Irak poate duce la destabilizare īn Orientul Apropiat şi cel Mijlociu, va influenţa negativ procesul de reglementare din Orientul Apropiat, va acutiza şi mai mult relaţiile dintre forţele care se confruntă īn regiune, ceea ce va da, la rāndul său, un nou impuls radicalizării fundamentaliştilor islamici, va provoca un nou val de terorism. Mulţi experţi din lumea arabă şi musulmană consideră războiul īmpotriva Irakului ca pe īnceputul "exportării cu forţa a democraţiei" īn ţările Orientului Apropiat şi ale Orientului Mijlociu, īn Asia şi īn alte regiuni.
Consecinţele geopolitice ale acţiunii de forţă īmpotriva Irakului nu vor fi doar sensibile ci, īn mare măsură, vor fi greu de īnlăturat. Īn condiţiile proceselor de globalizare, un conflict armat de proporţii care depăşeşte mult cadrul regional, poate afecta īnsăşi baza actualei ordini mondiale, va face şi mai dificilă edificarea noii arhitecturi a securităţii internaţionale. Acum de fapt se conturează principiile ei, se rezolvă principala problemă pe ce se va fundamenta noua ordine mondială, pe supremaţia Dreptului internaţional sau pe forţa militară.
Īncercările de schimbare silită a regimurilor care există īn mod legitim, de implementare a propriului model de orānduire de stat duc la dezbinarea comunităţii mondiale care are acum, mai mult ca niciodată, nevoie de unitate şi coeziune īn faţa noilor ameninţări şi provocări. Astfel de īncercări fac cāt se poate de real prognozatul conflict al civilizaţiilor.
Criza irakiană a arătat cāt de importante sunt ONU, autoritatea Consiliului de Securitate. Acţiunile unilaterale duc la erodarea acestor foarte importante structuri pentru menţinerea securităţii internaţionale.
Exemplul folosirii forţei īmpotriva Irakului poate amplifica aspiraţia unei serii īntregi de ţări care simt o presiune din partea SUA, de a-şi achiziţiona arma nucleară şi alte tipuri de arme de distrugere īn masă (ADM). Pe acest teren apare o tendinţă de colaborare īntre regimurile politice care se simt ameninţate şi organizaţiile teroriste care vor să deţină ADM. Creşte astfel pericolul īncălcării acordurilor juridice internaţionale care controlează regimurile de neproliferare a armelor de distrugere īn masă.








