A. Ralph Epperson: Noua Ordine Mondială



A. Ralph Epperson
Noua Ordine Mondială
Samizdat

        Din cuprins:
        Conducătorii de mâine; Miscarea New Age; Domnul Maitreya; Străvechile mistere; Societăti secrete; Mistere ascunse; Serpi, stele si sori; Adoratia lui Lucifer; Piramida de la Gizeh; Obeliscuri; Iluministii; Karl Marx, satanist; Adolf Hitler, satanist; Marele sigiliu; Francmasonii; Cei care obiectează; Albert Pike; Hiram Abif; Ierarhia; Obligatii masonice; Gradul 33; Umanistii; Etica situatiei; Atacul asupra religiei; Atacul asupra familiei; Dreptul de asociere; Atacul asupra învătământului; Legi rusesti; Atacul asupra proprietătii; Atacul asupra nationalismului; Un răspuns pentru sceptici; Reagan si Bush; „Unsprezece ani scurti”; Însumare; Solutia.

        „La adoratia oarecum voalată a sarpelui, în interiorul lojilor masonice, a făcut aluzie un alt scriitor mason, Kenneth Mackenzie, în cartea sa intitulată „Enciclopedia regală masonică”:
        „Printre acuzatiile proferate împotriva Ordinului Cavalerilor Templieri, pentru care a fost executat Jacques de Molay, s-a numărat si adularea unui idol sau imagine pe nume Baphomet. S-a sugerat că Baphomet nu este altul decât Strămosul din vechime sau Creatorul. Nu se poate spune mai mult, fără a dezvălui necuvenit ceea ce noi (masonii) suntem legati să păstrăm, să ascundem si să nu dezvăluim niciodată”.
        Astfel, conform acestui mason, sarpele sau balaurul este într-un fel un simbol al subiectului adoratiei masonice, si se pare că acest fapt este secretul pe care masonii nu-l pot dezvălui restului lumii. Biblia vorbeste despre un sarpe căzut în Apocalipsă, cap. 12, vers. 9. Totusi, în acest caz, sarpele este legat de un simbol al dragonului: „un balaur mare”. „si aruncat a fost balaurul cel mare, sarpele cel de demult, care se cheamă diavol si Satana”. Oare sarpele adorat în ceremoniile masonice este un simbol al Satanei, diavolul? După cum am discutat deja, există întradevăr dovezi că asa stau lucrurile.”

        „Toate religiile posedă credinta că în lume există o fortă a răului. Biblia numeste acestă fortă a răului Lucifer, Satana sau diavol. Henry Clausen, fostul Suveran Mare Comandor al Ritului Scotian, le-a spus cititorilor lui, în cartea intitulată „Comentarile lui Clausen despre morală si dogmă”, că există doar un singur dumnezeu si că unul din scopurile Masoneriei este de a-i învăta pe initiati cine este acest dumnezeu. „Adevărata cunoastere a Singurei Zeităti Supreme este dată. Asadar, masonii declară pe fată că există numai un dumnezeu, si că acest dumnezeu este oarecum diferit de cel pe care-l adoră religiile lumii. (...) Maestrul francmason Albert Pike scria: „Convingerea oamenilor că Dumnzeu e bun a dus la o credintă într-un Diavol, Lucifer cel căzut sau purtătorul- luminii.” (...) Este posibil să vedem că Pike îl considera pe Lucifer a fi Dumnezeul care e bun, si că Dumnezeul din Biblie e diavolul, dumnezeul răului. (...) Deci, masonii cred într-un dumnezeu: în purtătorul căzut al luminii, Lucifer. (...) Reiese că dovezile prezentate până acum îi îngăduie cercetătoruui Masoneriei să tragă următoarele concluzii:
1. Străvechile mistere, continuate până la unele culte din zilele noastre, adorau un zeu al luminii, referire voalată la Lucifer, îngerul căzut din Biblie. Adoratia diavolului a fost ascunsă de-a lungul a generatii în sir, atribuindu-i-se un alt nume.
2. În fiecare templu al zeului existau două culte: unul pentru cetăteanul de categorie medie si altul pentru cei care fuseseră initiati în adevăratele sensuri ale adoratiei: si anume, că zeul lor era în realitate Lucifer.
3. Conform proprilor mărturisiri ale masonilor, si acestia îl adoră pe zeul din vechime, Lucifer.
4. Masonii din zilele noastre ascund adevărul celui pe care îl adoră, fată de fratii lor din lojă, mintindu-i intentionat.
5. Si, probabil, covâsitoarea majoritate a masonilor de azi nu stiu acest adevăr, care se poate deduce din faptul că Masonii Adepti recunosc că îl ascund de ceilalti masoni.”


Deconspirarea francmasoneriei