Într-o adâncă grotă trăia un căpcăun. El cobora muntele venind în satul din vale, de unde răpea fetele care se depărtau, imprudente, de casă. Unul din flăcăii din sat s-a decis să-i vină de hac monstrului. Bătrânii satului l-au sfătuit să intre într-o peșteră din fața grotei în care sălășluia căpcăunul, și din care să-l țintească pe acesta de patru ori, drept în creștet. Tânărul trebuia să aibă însă grijă ca, din cele patru feluri de pietre, să aleagă patru pietre de același fel.
Ajungând în peșteră, băiatul și-a dat seama că, întuneric fiind, nu poate deosebi pietrele, pentru a alege patru din același soi, toate fiind identice la pipăit. Grele pietrele ! Nu și-ar fi permis omul nostru să care la lumina zilei, pentru a le vedea, mai multe decât era necesar ... Asa că, isteț, a scos din peșteră exact atâtea pietre câte iar fi fost necesar să fie sigur că are patru de acelasi fel. Nici mai multe, nici mai puține. A ales imediat patru pietre și le-a aruncat în capul căpcăunului, doborându-l.
Găurile făcute de pietre se mai văd și azi la Poarta basmelor din
Piatra Craiului. Cine urcă încă câțiva zeci de metri pe stânca abruptă,
ajunge în locul de unde voinicul a azvârlit pietrele. Acolo, se pot vedea
(și număra) pietrele care i-au rămas nezvârlite. Câte sunt ?
Înapoi, la pagina de probleme