Intr-o zi acele orase si sate vor fi demolate si nu vreau ca amintirea lor sa dispara. Vreau sa las in urma o serie de inregistrari in imagini sau video sau chiar scurte povesti despre cum am vazut Cernobalul. Sunt sigura ca, in viitor oamenii imi vor aprecia eforturile.

Cum ai descrie viata in aceasta zona, cand erai copil?

Am trait toata viata in Kiev, care este la 130 km sud de Cernobal. Nu am fost prezenta in zona Cernobalului inaintea catastrofei. Prima mea vizita a fost in partea bielorusa a Cernobalului in 1992. Mai tarziu, am calatorit in partea rusa si am fost impresionata de imensitatea teritoriului otravit de radiatii.

Cum este aceasta problema, catastrofa de la Cernobal, discutata in tara ta?

Din pacate, costurile umane ale catastrofei de la Cernobal nu sunt precizate nicaieri. Stergerea lui din memorie a fost o politica a guvernului nostru toti acesti ani. Este imposibil sa cumperi o carte despre istoria Cernobalului. Acum vedem doar filmele sau documentarele despre Cernobal din 26 aprilie. Acestea, insa, arata doar stiinta rece a reactiilor nucleare si ingineria implicata.

Revolutia Portocalie din 2004 a Ukrainei, nu a adus niciun progres in acest sens. Autoritatile nu au facut decat sa ridice numarul total al victimelor de la 31 la 56 de persoane. Ukraina nu vrea sa depinda de petrolul si gazul din Rusia si acum va construi noi reactoare. Presedintele nostru este mandru cand spune ca Ukraina exporta electricitate Moldovei si Bielorusiei.

Cum crezi ca va afecta Cernobalul generatiile viitoare? Fizic sau mental?

In aceasta primavara am vizitat diferite parti ale zonei Cernobal. Am vazut orase moarte aflate la 60-90 km vest de reactor. Locuri parasite se pot insa vedea si la 250 km nord de reactor. Oamenii pleaca. Se pare ca locurile care au fost afectate de radiatii nu au sanse sa supravietuiasca. Mai devreme sau mai tarziu oamenii le vor parasi. Acesta este cel mai trist lucru, orase cu istorie bogata de peste 1000 de ani acum stau in ruine. Acest lucru este doar ceea ce putem vedea, dar nu putem vedea efectul pe care il are Cernobalul asupra sanatatii oamenilor. Toate aceste statistici sunt foarte controversate. Sunt sigura ca Cernobalul afecteaza deopotriva fizic si mental pe cei care mai traiesc inca in zonele contaminate. Nu afecteaza oamenii care traiesc in alte parti ale Ukrainei. Decizia de a construi noi reactoare a fost luata fara dezbateri publice sau proteste. Locuitorii oraselor in care se doreste a se construi aceste reactoare sunt mai mult preocupati de soneriile telefoanelor lor celulare - aparent fiind hapsani in a-si vinde viitorul genetic colectiv pentru cateva slujbe si bani obtinuti rapid. Aurul prostilor, cred. Nu sunt un protestant anti-nuclear, sunt doar o persoana care crede ca ar trebui sa invatam din greselile trecutului si prin urmare sa nu mai construim reactoare aproape de centrele puternic populate.

Poti sa imi spui, in detaliu, ce faceai in acea zi de 26 aprilie 1986?

In data de 26 aprilie nu am stiut nimic despre accidentul de la centrala nucleara. Eram foarte mica si ma jucam pe strada cu alti copii. Urmatoare zi, sambata, parintii mei au vrut sa viziteze casa noastra de la tara, dar nu au gasit nici un mijloc de transport public pentru ca nu circulau in acea zi. 1200 de autobuse au fost trimise pentru evacuarea oamenilor din Pripyat si alte cateva sute pentru evacuarea oamenilor din satele apropiate reactorului. In acea dupa amiaza a fost facut primul anunt oficial la TV, care a durat 14 secunde. Tatal meu este fizician in domeniul atomic, prin urmare ziua urmatoare a adus acasa un detector de radiatii de la lucru. Era mare, intr-o servieta. Urmatoarele doua zile nivelul de radiatii a ramas normal. In acelasi timp, Suedia era deja afectata, dar in Kiev totul era normal. vantul care batea spre nord ne-a salvat. Apoi in 1 mai, vantul si-a schimbat directia, si in acea dimineata aparatul din casa noastra a indicat 1 miliroentgen pe ora, ceea ce inseamna o radiatie de 100 de ori mai mare decat cea normala... Nu am sa uit niciodata figura fetei tatalui meu - ne-a prins pe mine si pe sora mea si ne-a trimis cu primul tren la bunici, departe de radiatii.

Aprilie, 2006

Trecerea Timpului

Pentru supravietuirea unei civilizatii sau regiuni este necesara doar "dobanda" naturii. Pietele economice sugereaza ca din cele mai vechi timpuri, pana in anii 1980, omenirea a folosit doar resurse ce se pot regenera, dar dupa acest moment, am trecut o bariera unde am inceput sa consumam mai mult decat poate produce natura, adica se consuma 100% din tot ceea ce natura produce. Mai exact, pamantul are nevoie de 15 luni pentru a reface ceea ce se consuma intr-un singur an de zile. Astfel de numere pot sa fie imprecise, dar ele indica clar ca ca suntem pe drumul spre faliment.

In conformitate cu noul program de dezvoltare industraial, in urmatorii 15 ani Ukraina va construi 15 noi reactoare, pofta crescanda care sugereaza ca intram in epoca Renasterii Nucleare si nu numai aici, ci in toata lumea. Energia atomica este prezentata ca si o rezolvare a tuturor problemelor economice, ca si sursa de energie curata care ne va salva de la faliment. Din pacate, nu se intelege ca vom deveni victime unei alte uzuri, a celei trecerii Timpului. Este doar o chestiune de timp pana cand va trebui sa platim o dobanda care ne va ruina, dobanda mai mare decat oricare pe aceasta lume.

Mai multe despre trecerea Timpului

Dati-mi voie sa va prezint cateva exemple de acest gen. Nu este chiar atat de greu sa le gasiti. Spre exemplu, in sport se afla cine ia steroizi. Acel individ "roaga" timpul sa ii dea un "imprumut" pentru a-si "finanta" puterea fizica din prezent. La inceput dobanda este mica si efectele nu se simt, dar in timp ea apare ca si slabiciune si maladii cronice.

Cel care isi tureaza motocicleta poate sa mearga mai repede, dar nu pentru mult timp. Motoarele turate nu functioneaza mult.

Este posibil, bunaoara, de a face un pom sa rodeasca in cateva zile, dar aceasta va fi singura recolta buna care se va obtine de pe acest pom.

Se credea chiar posibila amanarea crizei alimentelor pe pamant prin cultivarea de seminte hibride si cultivare chimica. O jumatate de secol a fost necesara guvernelor si corporatiilor sa realizeze micul succes al unei astfel de productii comparat cu costul mare al pamantului si pierderea diversitatii genetice. Impactul pe termen lung asupra sanatatii omului este pana acum necunoscut, dar obezitatea a devenit deja motiv de ingrijorare internationala - omul incepe sa plateasca pentru modificarile genetice provocate plantelor.

Cineva care vrea sa cumpere mancare sau medicamente sau care este pe cale sa voteze pentru noi surse de energie va vrea sa estimeze siguranta lor. Toata lumea ar trebuie sa se gandeasca la o zicala atribuita lui Napoleon Bonaparte: tot ce nu este natural, este imperfect. Nu sfidati aceasta veche regula a lui Napoleon, pentru ca tot ce este nenatural nu este doar imperfect si daunator sanatatii, dar este si foarte profitabil de produs.

In ziua de azi credinta oarba in progres, cu toate miracolele aparente, creste o forma a arogantei. Cu toate aceste miracole, violarea principiilor naturale de a atinge un avantaj pe termen scurt va cauza plata scumpa de mai tarziu.

Mai, 2006

Despre dreptul Naturii si natura drepturilor

Charles Dickens, referitor la datorii a precizat urmatoarele - "Daca un om ar avea 20 de pounds intr-un an pentru venitul sau, si ar cheltui 19 pounzi, 19 silinci, si 6 centi, ar fi fericit, dar daca ar cheltui 20 de pounzi, ar fi mizerabil".

Aceasta problema este simpla din punct de vedere al oamenilor, dar nu si din punct de vedere al naturii, pentru ca in acest caz nu avem o scala sa masuram datoria pe care o avem, este motivul pentru care umanitatea traieste de pe urma "cardului de credit ecologic" si natura este in mod constant anuzata. Totusi exista simptomuri, asa cum sunt razboaiele pentru petrol, graba de a construi noi centrale atomice - acestea indica ca suntem pe punctul in care oportunitatile de energie usor de obtinut seaca. Aceste siptomuri nu sunt inca de nivel catastrofic, dar tendinta lor este clara - ele marcheaza drumul catre saracie.

In anii '90, experti in o larga varietate de domenii au inceput sa vada aceeasi fereastra a posibilitatilor inchizandu-se pentru a face sistemul de energie planetar unul care se auto-intretine, fara obligarea urmatoarelor generatii la Uzura Timpului.

Jumatate din laureatii premiilor Nobel au avertizat ca acestia sunt ultimii ani cand civilizatia are bogatia si timpul sa mai faca schimbari pozitive, sa stabileasca limitele economice in linie cu cele naturale.

Oameni inteligenti au avut opinia la unison ca este mai bine sa ai o viata la un standard redus si consum scazut de energie decat sa nu ai viata deloc. Ei au avertizat ca in absenta luarii de masuri adecvate in prezent, risca dezintegrarea civilizatiei in care traim, pentru ca daca nu facem aceste lucruri acum, cat prosperam, nu vom fi niciodata capabili sa le facem cand lucrurile scapa de sub control.

In ultimii ani, inteleptii avertizeaza asupra dezastrelor care vor veni. Natiunile Unite au fost create de oameni intelepti si ar trebui sa fie instrumentul pentru a opri deteriorarea situatiei mondiale. Desi aceasta este situatia ideala, acum, Natiunile Unite servesc interesele egoiste ale monstrului nuclear si corporatiilor mari.

Mai, 2006

Efectul nuclear secundar

Modul in care omenirea lichideaza resursele naturale ale planetei mi se pare ca si comportamentul cuiva care a mostenit o mare bogatie si acum isi imprastie propriul noroc. Nu putem prevedea viitorul planetei, dar putem vedea o umbra dupa care ne duce prezentul. Este la fel de previzibila ca si viata unui alcoolic care nu este condusa de judecata, ci de lanturile nevoilor si necesitatilor.

Pana acum motivele folosirii energiei nucleare au fost doar economice, dar in curand pe masura ce oamenii vor realiza incalzirea globala, vor fi adaugate motive in plus pentru abandonarea combustibililor fosili in favoarea dezvoltarii nucleara in domeniul civil.

Pentru moment, aceasta pare sa fie singura solutie care tine sa opreasca incalzirea globala. Cu alte cuvinte, planeta noastra se va vindeca de uragane si inundatii, pentru ca reactoarele nucleare nu isi aduc decat o mica contributie incalzirii globale.

care este diferenta intre inceputul folosirii energiei atomice din 1960-1970 si viitorul dezvoltarii acesteia?

De fapt, prima perioada a fost cand omenirea a inceput sa consume la maxim resursele fosile, iar a doua este prezentul si viitorul. La vremea respectiva ideile s-au nascut in laboratoare nucleare, oamenii avand o abundenta de opinii diferite si noduri de folosire a acestei energii. Oamenii puteau alege intre bine si mai bine; erau anii entuziasmului si constiintei, Acum contractele sunt semnate in birourile lobby-ului nuclear, situatia prezenta fiind dictata de necesitate, in conditiile in care nu exista alte optiuni decat sa se aleaga intre rau si mai rau, intre Cernobal si Atlantida.

Mai, 2006

Nota aniversara dupa 20 de ani

Aniversarea a 20 de ani de la dezastrul de la Cernobal nu a adus nici o solutie monstrului nuclear. S-a facut propaganda la TV si pe posturile de radio si de asemenea in presa... Mare parte din propaganda a fost sponsorizata de Agentia Internationala Atomica si de catre baronii locali cu scopul de a deruta publicul.

Suntem in mijloc de iunie 2006, cu cateva luni mai tarziu, si tot ce a ramas sa ne aminteasca de tragedia de 1000 de ani este un album foto si niste filme. In ziua de azi se acorda de o mie de ori mai multa atentie campinatelor de fotbal, decat s-a acordat aniversarii a 20 de ani de la catastrofa nucleara.

Este nepermis guvernului unui stat sa tina adevaraul ascuns de restul lumii. Chiar si asa, raportul natiunilor Unite din septembrie 2005 este dovada faptului ca membrii guvernelor sustin in continuare minciuna energiei atomice nepericuloase. Problema reala a Cernobalului este aceea ca nimeni nu recunoaste realitatea. Nici in Ukraina, nici in Rusia, nici in America si nicaieri in Europa. Avem sisteme politice si economice diferite, dar lacomia pe pozitiile inalte este aceeasi peste tot si mostenirea ei ne controleaza pe toti.

Nici nu ar trebui sa ne asteptam la izbucniri ale adevarului nici pe viitor. Timpul nu este aliatul nostru pentru ca ne fura amintirile. An dupa an, amintirea Cernobalului dispare. Singurul mod de a o tine in viata pentru generatiile viitoare este sa creem literatura, arta sau chiar muzica pe tema Cernobal. Din pacate scopul muzicii este de a multumi gusturile idioate ale fanilor pop, in timp ce arta moderna si literatura nu are decat ca scop sa scoata cativa dolari din buzunarul publicului. Cei mai multi autori prefera sa evite Cernobalul si soarta sa dramatica, pentru ca aprecierea lor va dispare. Orice recompensa va veni probabil in viata urmatoare.

Toti cei care scriu pentru bani trebuie sa isi face reclama in ziarele puternice, care sunt toate politice si controlate de lacomie. Cele mai mari agentii nu vor mediatiza Cernobal, decat cele care au intere egoiste.

Urmatoare sansa de a reaminti oamenilor de Cernobal va fi peste 5 ani, la aniversarea a 25 de ani, dar atunci vor exista si mai putine amintiri. Tot mai putin oameni vor fi impotriva cererii de energie nucleara ieftina si din nou va fi un alt campionat de fotbal.

Iunie, 2006

***************************

Cernobal ar putea fi un loc unic pentru a derula diferite tipuri de proiecte. Spre exemplu, orasele pustii si satele sunt perfecte pentru filmarea de filme de groaza sau Science Fiction.

Acum cativa ani, cineva in Hollywood a dorit sa faca un film in Cernobal. Era ceva de genul "Intoarcerea mortului viu" sau ceva asemanator, dar filmul nu s-a materializat niciodata. Altii au vrut sa produca jocuri pe calculator folosind Cernobalul ca si tema de decor, dar nici acestea nu s-au concretizat, si nici alte proiecte deopotriva.

De ce? Probabil pentru ca nu multi au curajul sa interfereze cu puternica industrie nucleara. Industriile mari, de acest gen, lucreaza mana in mana cu guvernele nationale ca si o masinarie imensa, si, acu, aceasta masinarie doreste sa ne faca sa credem ca reactoarele nucleare nu sunt periculoase chiar adca sunt construite langa centre populate.

Dar, probabil oamenii realizeaza ca indiferent cat de bine arata Cernobal pe hartie, de fapt aducand atentia asupra sa nu este un lucru atat de prudent. Probabil este mai bine sa stai de-o parte, deoarece Cernobal nu este doar un loc unic si neobisuit, el este o rana atomica. Dar, desi natura incearca sa se vindece cat mai repede cu putinta, zona aceasta va ramane distrusa pentru inca multa vreme de acum inainte.

Publicatiile mele de primavara

In aprilie 2006 am dorit sa prezint materialele mele despre Cernobal cator mai multe persoane car nu folosesc Internetul. Publicatiile mele au fost prezentate cititorilor in mai mult de 20 de tari prin intermediul ziarelor, revistelor, cartilor si documentarelor de televiziune. In final, am devenit nemultumita cu aceste lucruri, pentru ca in cele mai multe cazuri materialele mele au fost aruncate la gunoi. Se pare ca tot ceea ce se doreste sunt niste poze gratuite, informatii, dar nu fapte profunde. Acest aspect este datorat informatiei care este un mijloc catre profunzime si poate fi cu usurinta distorsionata si alterata pentru a servi intereselor politice sau financiare. Pe de alta parte, informatia este produsul final al intelectului si serveste adevarului. Profunzimea din articolele mele a fost exclusa din toate publicatiile.

Iunie, 2006

Consumul post totalitar

In partea noastra de lume, programele pentru noi energii au devenit posibile datorita schimbarilor pe care le-a suferit societatea in ultimele doua decenii.

In momentul prabusirii URSS in 1991, oamenii au iesit pe strada, cu proteste legate de mediu si religie. Oamenii cautau adevarul cu disperare. Interesul public in filosofie si istorie a revenit la viata, libertatea era in aer... Inca oamenii erau saraci, rana de la Cernibal era proaspata si pretul energiei non-atomice era mic. Acea era a luat sfarsit.

Aceste tandre rabufniri ale libertatii si democratiei au disparut acum. Lucrurile s-au schimbat puternic. Intr-un stat cu regim totalitar, guvernul a tinut informatia secreta fata de oameni, acum intr-un stat "liber", oamenii tin informatia pentru ei insisi. Toata lumea pare sa fie mai fericita, bine hraniti, bine imbracati si protejati... Orice proteste sunt acum doar politice. In final, toata lumea este pacalita de un partid sau altul.

Adevaratii conducatori ai tarii sunt grupuri financiare comercializeaza in masa problemele lor cu aceleasi tehnici psihologice cu care afacerile s-au dezvoltat pentru a vinde bunuri. Candidatii politici alesi, ne arata doar partile lor cele mai bune si apasa butoane care prind numai la slabiciunea maselor de oameni. Prin urmare, par sa incerce sa faca pe oameni sa nu ii duca mintea si fac totul sa isi atinga acest scop prin indepartarea bunului simt, indiferent cand sau unde indrazneste acesta sa apara.

Aproape fiecare ziar, radio sau post de televiziune apartine unui asezamant cu transee care se refugiaza sub semnul proclamarii dreptului liber la cuvant. Dar dreptul la exprimare trebuie sa fie imun fata de controlul guvernamental pentru a fi cu adevarat liber, dar in ziua de azi el poate fi gasit doar in resursele Internetului. Guvernul ar fi insa bucuros sa poata sa sigileze aceste informatii si sa interzina accesul la Internet. Din fericire, nu stie cum.

Rezultatul acestei politici se vede foarte usor: studiul istoriei este in cadere libera si cea mai populara filosofie este cea care ne ajuta sa obtinem bunastare materiala. Cei mai multi oameni sunt de acord sa traiasca numai cu emisiuni TV pe paine...

* * * * *

Toate regimurile totalitare se vor prabusi intr-un final, pentru ca ideologiile lor stau in radacinile urii si invidiei - acestea sunt vicii umane secundare, in timp ce consumul este baza naturii umane interioare, este inradacinat in avaritie, in viciile primare, de unde nu se poate scapa.

Este uimitor sa vezi ca viata este la fel pretutindeni: imposibilitatea de arezista intereselor corporatiilor, indiferent ca ele sunt in Asia, Europa sau America. Este ca si cum toti am fi in aceeasi camera, singura diferenta este momentul in care am intrat in ea, pe diferite usi.

Iunie, 2006

Two type of authors

There are basically two type of authors who write about Chernobyl; and they are separated by their motivations. Some write to keep the memory of Chernobyl alive, but far too many others write in an effort to make a living off of Chernobyl.

One is market by the steady, sober and quiet pace of a permanent record. And the other proceeds at the full gallop of sensationalism, as each author attempts to shout louder then the other, because the level of noise they make corresponds dirrectly to the amount of money they accrue from a national tragedy. But as hoopla they create echoes into the fading distance, they are nowhere to be found, because they have already dashed off to another sensation that they can process into a nice, fat paycheck.

And because their writings are carefully worded to avoid thereatening the system, and stepping on any big toes of nuclear monster, the media eagerly trumpets their works, either they pro or anti nuclear, they are not dangerous, their action is always based on motive, and, therefore, fragmentary and fleeting.

The names of authors involved in the slow and methodical research of Chernobyl- and for non monetary motives- goes unsung. And part of the reason for that is because their detail and permanency poses a danger to the powerful men who caused it. One sterling example of this is the documentary "Suicidal mission to Chernobyl"- a movie that many people have been hunting for since 1991. Where did it vanish to, and why? I also treasure the works of the Chernobyl writer Irene Zabytko, and the photographs of Igor Kostin.

There are probably others, but there is no way to know for sure, because all of the really important works are being concealed from the public. And in their place are only silly popular distractions like "The Da Vincii Code"

June, 2006

P.S.

I shall probably elaborate on my thoughts on the "Two Type of Authors" to explain why Chernobyl scares off most of these creative folks.

Any work on Chernobyl thematic can only be humanitarian work, where author can expect few, if any, rewards. On this subject no achievement will be favorably received and will remain in obscurity untill the time, when third part of the world will become wormwood.

Most authors work for one of two reasons: either to get paid or to get recognition (fame). There is an incomparably fine saying of Seneca's, that fame (recognition) follows merit as surely as the body casts a shadow; sometimes falling in front, and sometimes behind.

Most authors will only work if they see good things before them. But Chernobyl presents a case where, no matter how great their literary or investigative achievement, troubles will always loom ahead them while the shadow of fame will always lag behind, a long way behind.

Charity Today

In April 2006, my book "Tjernobyl" was published in Sweden, and I decided to sell about 50-60 books on eBay with the intent of sending the proceeds to orphanage N1, in Kharkov (Ukraine) My charity auction was banned from eBay on the second day. The reason was purely political. And in banning my book from that auction, eBay has deprived those orphans of the oranges, soccer balls and bicycles that the money could have bought.

It is no wonder that so many starving and kids eat from garbage cans, when honest attempt to help them is sabotaged for scummy political reasons.

June, 2006

Nuclear export

There is a boom in the exports of nuclear technologies to the countries of third world, and especially the Middle East.. There is fierce competition to build nuclear plants in Iran, Pakistan, India, Turkey and Egypt.

However, the countries who export these technologies, and have been dealing in atomic facilities for many years, have gradually gone through an evolution in the process of developing different types of reactors and have developed a skilled school of scientists and professionals who keep the reactors relatively safe. Also, most of the exporting countries have a democratic societal structure, which allows the whole thing to occur above the table, but the countries that these nuclear technologies are being exported to often live on the brink of war.

When progress takes them unawares and raises to a high position without having led them there step by step, it is almost impossible to hold the position securely. Many countries can export technologies, but none of them export experience.

With the road accidents is the same, statistics say that the majority of drivers who got themselves killed inexperienced and drove fast cars and motorbikes. I always say - "If you want to get someone killed, buy him a fast motorcycle, but if you want to see everyone dead, build them an atomic reactor."

June, 2006

Back to UN report..

Conference itself is nothing new, it was organized by governments of Ukraine, Russia and Belorus, sponsored by IAEA and was conducted in best traditions of all official Soviet reports. All that is new is that now post-totalitarian regimes and western governments speak in a single, canned voice for hiding the truth of the Chernobyl disaster. Now, the representatives of Western democracies must all do exactly as their east european colleagues bid them. They must all parrot the same lies for they don't want any open confrontation with each other. This days West do not need any more enemies, they already got plenty and everyone understand that if the donor countries of ex Soviet Union were hostile to their western collegues, and if the normal flow of raw materials were deliberately interrupted, the nations of the West would find themselves in a very bad way, indeed. Their industrial system would collapse. Of course, under such conditions the "Powers That Be" can easily find approval among politicians and now they build new reactors in the West too. Their main argument is that peaceful atom will help them to escape a new economic dictatorship, and make them immune against OPEC conspiracy, etc. However, the truth is that they are already being manipulated and thus sing in one choir with Lukashenko and Putin, the very same choir of liars where once crooned the likes of Stalin and Khrushev.

Whoever says that Western democracies are any more accountable or responsible than their post Soviet counterparts need only look at signatures at the bottom of this UN report. We are all reduced to the same "common denominator" when it comes to matters of nuclear expediency. If we let the UN walk away, unchallenged, with this and other lies, then globalization will only be a process of adopting each other shortcomings, of levelling down, a universal downgrading to the mindset of third world countries.

July, 2006

Journalists

From the very beginning, and to this very day, the subject of the Chernobyl disaster is off limits to serious scientists and researchers. Journalists are never denied entry to the Chernobyl area, and this easy access causes them to report, mistakenly, that the region is also open to researchers.

The problem with most journalists is that they can not see farther their noses. They usually believe in what they write, even if it is spoon-fed by authorities. They are allowed entry to Chernobyl because their work presents no real danger to the system.

Due to short-sightedness journalists are completely incapable of writing anything substantial. Their articles live like mosquitoes for only one day and everyone understands that breaking news and headlines are the strident chorus to the drama of current events. Every reporter seeks, for the sake of their trade, to be an alarmist and noise maker. Exaggeration in every sense is as essential as it is to the writing of a soap opera. They huff and puff as much as possible into every event and no one really pays much attention to their bellowing. The goal is to shout louder than all their fellows, and readers quickly become deaf to any real alarm that may be sounded.

The reason why the battle for Chernobyl is losing is because journalists and TV reporters are the ones with the best opportunity to tell people the truth about it, while writing for papers and magazines do not have any long term impact, it is like writing in the sand, where every new wave of publications washes away all previous knowledge.

There are still more chances to find good report about Chernobyl in local papers and TV programs of small news agencies. They must compete hard. They spin everything to make as much as possible of every occurance, without the usual limits constraining the mainstream media.

The worlds largest news agencies are more restrained and claim to be professional, but the real reason they seem restrained is that they don't have to compete. They are State-sponsored and making money is not their objective.

They need few if any advertisements on the prime TV channels and can give their newspapers away almost for free. What they produce need not be profitable, it just a means of feeding the State agenda to their captive audience. It is said that we are what we eat, and therefore we the people are both the target and final product of their tainted buffet.

Millions, maybe billions, of fooled people now believe they are 'safe' when any moment they may become cannon fodder for their nearest nuclear facility.

August, 2006

************************

In area of Chernobyl, the people who live and work in one part do not have any idea of what goes on in the other. Officials in Pripyat do not know what goes on in Belorussia, the officials in Belorussia are without any idea of how things stand in Russia and so on. In this way Chernobyl presents itself as a dark and unexplored cave, where only journalists can visit. In the writings of journalists we find at the most only what they want to show us. In contrast, the work of the systematic thinker, who mentally embraces everything, shows as a broad landscape. We see the whole and how everything hangs together. The journalist seeks and finds their needle by the beam of a flashlight which casts a light, and that dimly, only on the place where it happens to be pointed. Whereas the mind of a first rank thinker ignites a thousand lamps that floods the whole cave with light. Chernobyl is closed for serious researchers because no one really wants to see the light in this cave.

************************************

Captains, rats and first class passengers

Nuclear reactor at Chernobyl exploded at 1:23 AM. First escapees were relatives of party bosses and ministers. Their planes were already taking off at 6 AM, just a few hours after explosion. The rest of us first learned of the accident several days later.

There is old saying that rats are the first to leave a sinking ship. Chernobyl illustrates it may not be true, because during that as well as during titanic disaster the first class passengers escaped even sooner.

August, 2006

Last note

Chernobyl politics is the perfect tool to x-ray our life: it reveals all the hypocrisy of the world, its falsehood, greed, and the general shallowness of human affairs.

Look at the UN conference, where the members seem so brilliant and distinguished. Look at all those learned professors of science and medicine. See how government officials welcome their every new report, and how vigorously they clap their hands... But in reality, each of them is sleeping and begins to applaud only when they see one or two others around them applauding - a chain reaction of flabby minds. It is only these one or two persons who follow the conference, like an alarm clock they are always there to wake up the others and secure the loudest applause for the poorest reporter.

Look, during the Chernobyl requiem, a crowd of officials moving up so slowly, candles in hand, how melancholy it looks! What an endless row of expensive cars! But look into their eyes - they are all empty, they are only suits who parade to commemorate their own victims.

What an eloquent picture of hypocrisy and hollowness of our life! One really perfect example of Chernobyl's legacy is the desolation in people's souls, the utter devastation of society. Triumph of idiocy.

August, 2006

next volume