-
Prin gatul clepsidrei se scurge venin
Si arde-n cadere vesmantul divin
Gol ramane in ploaia de timp
Adevarul curat, tremurand ca un nimb.
-
Prin clepsidra se scurge praful de os
Alb-moale, aproape pufos
Spulberat din suflete moarte
Adunat printre file de carte.
-
Frica de propriul meu corp
E frica de liniste, e frica de mort.
Mi-e frica, poate solul stingher
Ar putea sa cada, rastignit peste cer.
-
Plutesc ca un stol scufundat
sub o mare ciudata si fara sonor
sufletul meu se plimba urmat
de umbra-albastra apelor.
.
- Pasarea moarta cazuta pe ape
cu cantecul trist si aripa-ntinsa,
Pluteste arzand si apa ii sapa
Sub valul albastru o groapa deschisa.
.
-
Noi nu trecem prin vreme
Vremea trece peste noi.
Nici nu pasim
Pasul nostru e doar o tendinta
Inertiala
De a sta drept in fata timpului.
… Poate nici nu gandim,
Gandurile cad peste noi
Dintr-o simpla obisnuinta gravitationala.
Nici nu vorbim
Vorbele vin la noi si ne intreaba
Daca nu vrem sa le rostim.
-
Pleci,
cladindu-ti in urma pereti de sticla
Eu:
imi caut in noapte stelele pierdute
cazute si prefacute in intuneric.
Intre noi
Un perete de sticla pe care Strigatul
Nu poate sa-l sparga niciodata.
Nici o data.
-
Am spart in aschii albastre
Oglinda ce ma privea
Cu ochii adanci si straini…
Am acoperit raul, picatura de roua
Ce-mi indrepta convex
Trupul atat de concav…
Am inchis ochii mei ce ma priveau
Cu mila, plangand
Pentru fatada casei mele surpate.
Am oprit orice imi aduce aminte
Ca prin lume un corp de apa
Nisip si cenusa ma insoteste…
.
-
Daca nu ar exista oglinzi
m-as intalni intr-o zi cu mine
si as striga:
strainule, nu privi inspre mine
privirea ta ma doare, e goala.
Nu te-am intalnit niciodata
Dar totusi mi-e frica de tine.
.
-
Cuvantul acesta…
Ce trebuie sa-l spun
Nu l-am mai spus…pana acum
Ar fi o minune ca sa-l spun corect.
Sentimentul acesta…
Ce trebuie sa-l simt
Nu l-am simtit…pana acum
Ar fi o minune sa il simt corect.
-
Eram un copil batran si naiv
Aruncam cu diamante in mare
Sa vad cioburile risipite
Pe plaja de aur.
Numai asa putea isca valuri.
Eram copil…nimic nu m-a intristat
Am plans numai cand
Un val mi-a ucis o iubire
Cand un cer mi-a ranit o aripa
Si pamantul s-a cufundat in uitare.
In vremea aceea eram copil
Nu stiam ca zilele se impart in clipe.
.
.
-
Cantecul tacerii sau cantecul sirenei,
Alt mijloc- acelasi efect,
Ma cheama
Nu ma pot lega…catargul
Si cei care m-ar fi putut lega
Nu sunt aici…i-am parasit.
Tacerea
.
-
Ochiul meu e fericit fara mine,
departe de mine;
Buzele mele sunt fericite fara mine,
departe de mine;
Totul e la fel de fericit fara mine
Chiar eu sunt fericit fara mine,
departe de mine.
Du-ma departe…
-
Spre sfarsitul secundei
Cand degetele noastre-I atingeau
Tesatura fina de umbre impletite,
Ti-am sarutat coltul zambetului
Si ti-am ucis in palma o lacrima.
-
Cine esti tu,
Ceea ce-mi strigi numele-n soapta
Cand caut prin ceturi
Un mal de senin?
Cine esti tu,
Umbra lucioasa ce-mi curgi printre gene
Cand vreau sa-ti alint
Buclele negre din parul tau lung.
-
Nu-ti cauta-n oglinda privirea,
In noptile vietii cand esti parasit.
Caci sticla subtire, mascand amagirea
Se sparge de ochi, descoperind un vid.
-
Din disperare, din prea multa viata
Ma arunc, ma las sa cad
In prapastia, in golul cetos al iubirii.
Caderea este simpla in ceata.
Farame din visele mele vor arde
Si scrumul lor va lovi viata
In centrul irisului ei vid.
Iar cand voi atinge marginile cetii
Voi fi prea usor pentru a cutremura
Crusta falsa a mortii.
-
Astazi,
Simt eu,
Eternitatea este simetrica
Fata de mine.
Astazi,
Toate lucrurile sunt
La jumatatea lor
De vesnicie.
-
Icoanele paleau cu fiecare ruga
Ce le-atingea indiferenta lor amorfa.
Aura galbuie, cojita de veacuri,
Cadea ca o aripa de fluture mort.
-
Canta-mi,
Doar ochiul spre sunete mi-e deschis,
De cand amestecat-am rosul
Cu tipatul unei pasari ucise;
De cand o soapta de iubire,
Ratacind prin albul unei petale,
Mi s-a tranformat in miresme
De crin.
.
-
Te-as iubi dar fara sa-ti ascund
Nici un secret din labirintul lumii;
Dar eu, atat de singur printre spatii,
m-am ratacit si nu mai stiu
si nu mai pot sa te iubesc.
-
Sunt un vas spart si recladit
Din cioburi vechi, neregulate.
Nu ma atingeti,
Sunt o coarda prea intinsa
Intre capetele fine ale vietii.
-
Cercuri albe, cercuri negre
Se nasc la caderea noastra in timp
Unde concentrice, excentrice ale mortii
Numai eu, numai eu
Sunt cel care moare acum
Singur, risipit printre viata, nestiut
Intr-un timp nestiut.
-
Uneori simt pomul vietii
Aproape de buzele mele;
Uneori ii ating cu fruntea
Frunzisul transparent
Si un parfum ciudat imi umple ochii.
-
Tu pleci inspre rasarit iar eu
inspre apus
lungind pana la rupere amintirea
ramasa intre noi.
Dar ne vom intalni undeva
Si fiecare
Cu partea sa de iubire zdrentuita
Va plange universul sferic
Al iubirii
Pierdute.
-
Singur, mai singur decat tipatul lunii
Oprite pe cer de o frunza'
Ating si las in urma obiecte reci
Cu colturi ascutite si-ncolore
Care ranesc pana la lacrimi
Aerul aprins.
-
Prea multe pasari mor in zbor
Si nu ating nicicand pamantul.
Si eu si tu, fara sa stim
Ne prabusim surpati de lacrimile-amare
Ce curg din ochii nostri albi.
Ne vom opri si noi din zbor
si nu vom mai visa nicicand...
Pamantul.
-
Oricum
Poarta noptii se va deschide.
Vor iesi din colturile beznei
Cativa cersetori de vise si ne vor jefui
Ne vor despuia de lumina ramasa in noi,
De tot ce nu am avut vreodata,
De tot ce am pierdut si de toate
Pe care le-am dorit.
Ne vor lasa in noapte cu portile deschise.
-
Intind mana s-ating fericirea
Dar ceata coboara sporind amagirea.
In palma-mi ramane, usoara si muta
O frunza de timp:
Iubirea pierduta.
Deschid ochii si-i vad tremurand
Pe buzele albe, albastre un gand.
In ochii ei goi, amintirea ciobita
Renaste-n tablouri cu tenta-obosita.
-
Tu sti, nu noi suntem de vina
Ca stam infipti precum o radacina
In propriile noastre amintiri
Ca si o flacara in galbena-I lumina.
-
In noapte-mi apare prin casa
Fantoma iubirii apuse, hidoasa
Iar fata ei ca o gaura-n timp
Oglindeste-n uitare fiecare-anotimp.
-
Doar tu mi-ai ramas credincios
Suflet mustind pe carne si os;
Visuri ciobite, amintiri dureroase,
Toate in suflet niciuna in oase.
-
Ce s-antamplat, iubito, intre noi
n-a fost decat minunea unei ploi,
care-a cazut, zbatandu-se-n pacat
peste pamantul galben insetat.
-
Am ramas ca o casa parasita
Cu paianjeni ce-mi cresc
La coltul buzelor nesarutate.
Cu lacrimi imi ploua, astfel,
Pe inima, pana la talpi.
-
Rade-mi in palme
Ca o apa nascuta in piatra.
Rade-mi in umeri
Cand n-o sa mai pot patrunde
In aerul pietrificat.
Oh…, marile acestea prea dense
Pentru zborul nostru,
Oh…, marile acestea cristalizate
Sub aripile noastre de pamant.
Voi pesti opriti la mijlocul apei,
Ve-ti putea sa-mi mangaiati
Gleznele-ncarcate de corali.
-
Te-am lasat sa pleci,
Apoi m-am asezat
pe scaunul tau ramas gol.
Poate haina sufletului tau e aici
sau macar umbra acelei priviri timide.
Nu ne vom mai intalni
dar privirea ta, infipta in mine
ma va insoti.
CANTEC IN N
-
Ne cautam, necautandu-ne
Ne sarutam, nesarutandu-ne
Ne intindem, neintinzandu-ne
spre tainele neintelese nicand
ale neputintei nemernicului neant.
Ne iubim, neiubindu-ne
Ne intinam, neintinandu-ne
Ne dorim, nedorindu-ne
Sub necunoscutul necunoscut nicicand
De necunoscutii necunoscuti nebuni.
Ne atingem, neatigandu-ne
Ne zambim, nezambindu-ne
Ne inclinam, neinclinandu-ne
Unul dinspre celalalt neincetat
Ca doi nepamanteni nemuritori nebuni
CANTEC IN S
-
Singur sunt sub straniile stele
Si simt susurul sangelui strecurandu-se
Sub sincere, sinusoidale sensuri
Sapand siraguri subtiri si sonore.
Sunt singuraticul strain sub stele
Strigand spre spatiile siderale
Sapand spre stridentele semne semanate
Sub stranii sfere sonore.
AMAGIRE
-
Privesc in oglinzi si ma mint
Imi rad de pe fata secundele moarte;
Sub ele altele mor nu mai rad.
mi-au ajuns pana la buze si urca
odata cu frunzele toamnelor moarte;
cum sa-mi scot de sub frunze cuvantul?
Cum sa-mi intind la soare privirile
Cand pleoapele-mi cad acum peste suflet?
INTRE IERI SI MAINE
-
Te-as striga dar inca nu-ti stiu numele
Si, Doamne, ce rau ne va parea
Ca nu ne-am cunoscut ieri
Si ne-am ratacit atata timp in trecut.
.
Te-as imbratisa dar inca nu-ti simt trupul
Ca nu ne-am cunoscut macar azi
Si-am strans la piept doar umbre trecatoare.
.
Te-as saruta dar inca nu-ti simt buzele
Si, Doamne, ce rau ne va parea
Ca nu ne-am cunoscut maine
Si-am saruta doar aripi de timp.
-
Ai vazut?…
Doar aripa alba a unui pescarus
A miscat o clipa cerul
cand s-a prabusit in mare.
-
Calc pe pamant precum Isus pasea pe ape
Calc peste frunze infricosat de valul
pe care toamnele ce vor veni il vor aduce.
Si daca gleznele imi vor patrunde-n pietre
-
...dati-mi un pustiu prieteni
sa-mi ratacesc in el tacerea
patima carnii s-o-ngrop in nisip
din lumea nebuna, ramana nimic...
.
.
-
...m-am intors cu fata spre mine
si incet, calcand ca pe-o secunda
m-am departat tinand in palme
farame din cei ce s-afunda...
.
-
Caut in nori formele chipului tau
si le zaresc risipite pe bolta.
La rasarit genele ti se-nchid peste soare
Si coltul surasului tau,
il vad sarutand luna-n apus.
-
Te primesc in cetatea mea
Iubito, calul troian
Ce-ascunzi in pantece uitarea
si pierderea-ntrebarilor in soapte.
Te primesc in cetatea mea
Desi stiu ca-mi aduci invingerea
dar vrea sa fiu invins,
sa fie ucisa o patre din mine:
intrebarea.
-
Ne-apropiem de moarte
Uneori asa de aproape
Incat ii simtim rasuflarea
Izbindu-ne-n obrajii pali
Cu parfumul ei de noapte..
Ne-apropiem de moarte
Ne-acoperim de moarte
-
Ochii tai
Fara geamat ma cheama
Sa-ntind peste cerul noptii tale
Caldul fior al unui sarut.
-
Cu buza lipita de gol
Sorb din icoana iubirii namol
Si sterg numele meu de pe buzele tale
E doar o soapta iesita in cale
-
Pretuieste-acesta clipa
care-ti sta sub talpa
ca o umbra,
ca un fir de iarba.
Sa nu o pierzi pune-o afund
In buzunarul inimii,
In circul vietii o sa-ti foloseasca.
-
Ai trecut prin viata mea,
Te-am tinut in maini, in brate
Te-am purtat in suflet ca pe un copil
Iubind in tine toate marginile.
Si-apoi te-am pierdut, cum pierzi
Cate-un colt de copilarie saraca,
Si nu mai stiu daca
Te-am tinut in maini, in brate?
-
Mi-e sufletul atat de plin de tine
incat la orice colt de gand
te regasesc si fug dar ma trezesc
in alta margine a noptii.
Noaptea-n care
Cerul isi ridica-un fald
Si lasa sa se vada printre umbre
Un dans aprins de vrajitoare.
-
Sa evadam prin falii temporale,
iubito-n infinite spatii unde totul
redevine simplu, ca un joc in care
ne-am ascunde prin ere.
Eu iti voi da buchete de garoafe transparente
neculese de peste mii de ani
si trandafiri albastrii cobalt.
Iar tu-mi vei da mereu intaiul sarut
Si prima noapte a ta si-a lumii.
-
Iubim iubite imense iubiri
Iesite iar in ierburile iernii.
In infinite idile
Inedite inimi iubesc idoli,
Ireale icoane intinse in imnuri
Imitate de idioti imuni la imitabile ispite
imaginate din imagini ilustrand
Infernul.
-
Privesc prin ferestre si plang
Plang, si lacrimile mele plang
Un plans al plansului plange
Si lacrima lacrimei lacrime.
-
Auzi!- imi spuse iar luna
Cum curge din ceruri incet
Pe plaja de aur
pulberea stelelor moarte, intruna.
-
In fata mea zidul e alb.
Nu-mi ramane decat sa ma asez
Sa-mi intind masa, patul si ochiul.
Sa-mi desfasor printre ierburi degetele
Si sa astept o furtuna
Care sa ciocneasca un clopot
de propriul sau sunet,
zidul de pietrele sale,
tacerile mele de tacerile tale.
-
Aripi frante inainte de nasteri
Panze neintinse voi lasa in urma
De ce ma tem?
Nimeni, niciodata, nimic, nicaieri
Nimeni, niciodata, nimic, nicaieri
Nimeni, niciodata, nimic, nicaieri
.
Nimic din umbre nu ramane pe ziduri
In scoici ecoul marii s-a stins.
Unde esti ploaie, tu care speli
Cerul de strigatele vietii,
Unde esti vant, cel care cu blandete
Impingi spre prapastii cosmarul?
Nimeni nu-mi raspunde din cer…
Din cer o stea se smulge dureros
ca o nastere.
.
E un raspuns, un semn, o intrebare?
Prin pulberi nu va afla
Nimeni, niciodata, nimic, nicaieri
Nimeni, niciodata, nimic
Nimeni, niciodata
Nimeni...
LEGATURI
Puteti vedea lucrarile mele artistice la: 
Parerile dumneavoastra m-ar ajuta foarte mult. Nu va sfiiti si scriet-mi ceea ce credeti. Multumesc
view my guestbook
sign my guestbook
free guestbook
alte situri interesante:http://space.tin.it/arte/andrleon
http://members.xoom.it/poetes
http://poetes.supereva.it
Sunteti al-lea vizitator!!!
REVENITI PENTRU ALTE NOUTATI...CAT DE CURAND!!!!
