IMPERATIVUL

                 
                
             Imperativul este intotdeauna forma de baza a unui verb:

             spis!               (mananca!)
             spis op!           (mananca! (toata mancarea))

             Cand un substantive urmeaza dupa un imperative, acesta este precedat de pronumele posesiv:
             din vej!           
(pleaca!)         (unei persoane)
             jeres vej!         (plecati!)         (mai multor persoane)
             spis din mad!      
(mananca-ti mancarea!)  (unei persoane)
             spis jeres mad!    (mancati-va mancarea!)   (mai multor persoane)
             sov godt!             (somn usor!)


             Alte feluri de exprimare a imperativului

             a. In conexiune cu modalele "skal" / "må".
                 Imperativul este mult mai puternic cand accentual este pus pe verbul modal  
                 in loc de verbul lexical:
                 du skal gå nu!
(or: du må gå nu!)   (trebuie sa pleci acum!) (singular)
                 I skal gå nu!  
(or: I skal nu!)     (trebuie sa plecati!)  (plural)


             b Cateodata se foloseste un fel de intrebare la timpul prezent:
                går du?!        (pleci?)                     (un imperative slab)
                går du ikke?! (nu pleci?)                (un imperative puternic)