Este dificil de spus cand o vocala e scurta si cand e lunga, deoarece toate vocalele pot fi atat scurte, cat si lungi,deci este un lucru ce trebuie invatat separat pentru fiecare cuvant in parte. Important!
In adjective vocala accentuata este scurta
dar cand un adjectiv este declinat si se adauga -e,
vocala accentuata va deveni lunga
si e-ul nu e pronuntat in cele mai multe cazuri, si eventual ocluzia glotala va disparea si ea:en stor mand (vocala scurta si ocluzie glotala) (un om/barbat inalt)
den store mand (vocala lunga fara ocluzie glotala) (omul/barbatul inalt)
en lang vej (vocala scurta si ocluzie glotala) (un drum lung/o strada lunga)
den lange vej (vocala lunga fara ocluzie glotala)(drumul lung/strada lunga)
de store mænd (vocala lunga fara ocluzie glotala)(oamenii/barbatii inalti)
In substantive si verbe, o vocala e in mod normal
lunga inainte de o consoana simpla + -e:
(finalul -e e deseori omis in pronuntie)
læse (a citi), skrive (a scrie), plage (a deranja)kane (sanie), kone (sotie), greve (conte)scurta inainte de o consoana dubla + -e:
læsse (a incarca), splatte (a strivi), skønne (a judeca/a aprecia)kande (recipient), kasse (cutie), nisse (spiridus) Asta inseamna ca multe verbe la infinitiv au o vocala lunga:
leve (a trai), spise (a manca), stjæle (a fura), skyde (a impinge/a arunca), give (a da), tage (a lua) etc.Vocala scurta in: kunne (a putea), kæmpe (a lupta), blande (a amesteca), skumme (a spuma), gynge (a invarti), vandre (a se plimba) etc.Verbele mici au o vocala scurta: bo ( a locui), gå (a pleca/a merge), stå (a sta)
O vocala lunga/scurta se poate schimba in acelasi cuvant in conjugari diferite:
at give (infinitiv: a da) are un -i- lunggiver (pronuntat: "gi'-va" sau "gi'-a") (prezent: da) are un -i- scurtgav (trecut: a dat) are un -a- scurtgivet (participui trecut: dat) are un -i- lung Este intr-adevar foarte dificil.Dar in general se poate spune ca: vocala accentuata la infinitiv este in mod normal lunga,
vocala accentuata la prezent este in mod normal scurta
si deseori cu ocluzie glotala
Dar sunt multe exceptii, asa ca cel mai bun mod de a le invata este ascultandu-I pe danezi.Cuvinte cu intelesuri diferite:
Vocala scurta Vocala
lunga
binde [benæ] (a lega)
bene [be:næ] (iepure
de camp)
disse [disæ] (aceste) dise [di:sæ]
(cetos)
fælde [fælæ] (capcana) fæle [fæ:le]
(rautacios)
Hanne [hanæ] (nume)
hane [ha:næ]
(cocos)
hælde [hælæ] (a varsa) hæle [hæ:læ]
(calcaie)
ilde [ilæ] (rau) ile
[i:læ]
(graba)
inde [enæ] (in)
ene [e:næ]
(singur)
isse [isæ] (varf)
ise [i:sæ]
(gheata)
kande [känæ] (recipient) kane [kä:næ]
(sanie)
kulde [kulæ] (raceala)
kugle [ku:læ]
(minge/glont)
kæppe [kæbæ] (bete)
kæbe [kæ:bæ]
(falca)
læsse [læsæ] (a incarca) læse
[læ:sæ]
(a citi)
masse [mäsæ] (masa) mase [mä:sæ]
(a strivi)
milde [milæ] (usor/placut) mile
[mi:læ]
(duna)
minde [menæ] (memorie) mene [me:næ]
(a crede/a insemna)
Pelle [pælæ] (nume)
pæle [pæ:læ]
(gramezi)
penne [pænæ] (stilouri) pæne [pæ:næ] (dragut)
sinde [senæ] (minte) sene
[se:næ]
(tarziu)
skille [skelæ] (separat)
skele [ske:læ] (a clipi des)
spilde [sbilæ] (a varsa) spile
[sbi:læ] (a intinde/deschis)
strippe [stribæ]
(a dezgoli) stribe
[stri:bæ] (dunga)
vande [vänæ]
(a adapa)
vane [vä:næ]
(obicei)
vinde [venæ] (vant) vene [ve:næ]
(vena)
Vocalele e si o pot fi pronountate atat deschis cat si inchis, ceea ce inseamna ca aceste 2 vocale pot fi 4 foneme cu sensuri diferite:e inchis este pronountat [e] deseori scris "e"e deschis este pronountat [æ] deseori scris "æ"o inchis este pronountat [o] deseori scris "o"o deschis este pronountat [å] deseori scris "å" Cuvinte cu sensuri diferite dupa cum vocala este lunga sau scurta,
dar scrierea cuvintelor este si ea diferita:
inde
[enæ]
(in)
ende [ænæ]
(sfarsit)
hele
[he:le] (tot/toata) hæle
[hæ:le] (calcaie)
hvede [ve:ðæ] (grau)
væde [væ:ðæ] (moliciune)
kinder [kena] (obraji)
kender [kæna]
(stie)
mele [me:læ] (faina)
mæle [mæ:læ] (a scoate)
Lene [le:næ] (nume)
læne [læ:næ] (a se apleca)
lidt [let]
(mic)
let
[læt]
(usor)
pille [pelæ] (stalp)
Pelle [pælæ]
(nume)
skinne [skenæ] (a straluci)
skænde [skænæ] (a certa)
god
[go(ð)'] (bun)
gå
[gå']
(a pleca)
gode [go:ð]
(bun) gåde
[gå:ð]
(ghicitoare)
lo
[lo']
(ras)
lå
[lå']
(a sta (trecut))
skole [sgo:læ] (scoala)
skåle [sgå:læ] (a ciocni)
so [so']
(fierasatrau) så
[så']
(a vedea( trecut))
sole [so:læ] (soare) såle
[så:læ]
This page has been
modified: 08/13/2006 12:22:05