SUBSTANTIVUL 

 

1. Genul

 

Sunt 2 genduri in limba daneza: 

 

 

a. comun  

(forma -n) 

Reprezinta ambele genuri: masculin si feminin

 

b. neutru 

(forma -t)

 

 

            1. Genul comun (en, den, -en) 
                Genul comun este un termen generic pentru fostele genuri masculin si feminin
                si reprezinta astazi marea parte a substantivelor :
                a. Aproape toate cuvintele care denumesc fiinte umane si animale:
                    mand, kvinde, broder, søster, lærer, hund, kat, ko, gris, hest
                    Exceptii: (et) menneske, barn, dyr, får, lam, svin 
                b. Cuvinte care se termina in -sion/tion: situation, pension, station
                c. Cuvinte care se termina in -dom: dom, sygdom, ungdom, alderdom, barndom, manddom
                d.                                           -ing: læsning, spisning, regning, parkering, undervisning
                e.                                           -else: følelse, forelskelse, forståelse, hukommelse
                f.                                            -en: løben, råben, skrigen

            2. Genul neutru (et, det, -et)
                a. Cuvinte care se termina in -um: gymnasium, studium, refugium
                b. Cuvinte care se termina in -ri: maleri, mejeri, bageri, renseri, skaberi
                c. Multe cuvinte care se termina in -skab: venskab, broderskab

            3. Substantive compuse
                Daca substantivul e compus din 2 cuvinte, genul sau este intotdeauna cel al 
                ultimului cuvant: et bogskab ((en)bog+(et)skab), en husmur ((et)hus+(en)mur)  
            

 

 

 

 

 


2. Pluralul

 

Pluralul se formeaza prin adaugarea de sufixe la forma de singular a substantivului

 

1. -e     (unele cuvinte terminate cu o consoana):

dag/dage            

(zi/zile) 

 

2. -r     (cuvinte terminate in -e):

uge/uger             

(saptamana/saptamani) 

 

3. -er   (alte cuvinte terminate cu o consoana):

måned/måneder  

(luna/luni)

 

4. aceeasi forma:

år                       

(an/ani) 

 

5. forma neregulata:

barn/børn           

(copil/copii)


Reguli generale pentru formarea pluralului

1.  
-e se adauga la:
1.1 CUVINTE MONOSILABICE: 
      Ex.: arm, bord, bur, busk, dusk, dør, gulv, hals, hus, jord, kam/kamme, kniv, krog, 
              land, lem/lemme, lund, mund, negl, ovn, plov, pæl, rem, ryg/rygge, skab, skur,
              sol, spand, stand, stok, stol, skov, strand, strøm, tag, ur, vask, vind væg/vægge
      Exceptii (se adauga -er):
Vezi 3.3
      Exceptii care au aceeasi forma la singular si plural:
Vezi 5
1.2 CUVINTE PLURISILABICE formate dintr-un verb (verb substantival): 
      Ex.: arbejder, maler, løber, beboer (din verbul 'bo') etc. 
1.3 CUVINTE BISILABICE terminate in -er: 
      Ex.: odder, finger/fingre, scepter/sceptre, skulder/skuldre

2.  
-r se adauga la:
2.1  Cuvinte terminate in -e: mage, kone, pige, stige, uge etc.

3.   -er se adauga la:
3.1  CUVINTE PLURISILABICE terminate cu o consoana (mai putin -r, vezi 1.3 si 3.2): 
       Ex.: hoved, måned, regning, tvilling etc. 
3.2  CUVINTE IMPRUMUTATE  care au accentual pe ultima (sau penultima) silaba: 
       Ex.: translatør, radiator, traktor, direktør, sponsor, aligator, anarki, demokrati etc.
3.3  CUVINTE MONOSILABICE: 
       Ex.: bil, blomst, bryst, kind, kop, kran, lap/lapper, lyst, mis/misser, ske, sok/sokker, 
               spids, sø, træ

4. 
-e sau -er pot fi adaugate catorva cuvinte: tøs/tøse/tøser

5.  La fel pentru singular si plural: lam, skær, sko, søm. år

6. 
-s se adauga unor cuvinte englezesti: chip, drink, foto

7.
-a se adauga unor cuvinte latine: faktum/fakta, virus/vira, visum/visa

9  
-i se adauga unor cuvinte italiene: konto/konti, risiko/risici

10. Schimbarea vocalei la plural (Vezi  Pluralul Neregulat )

 

 

 

 

 

3. Pluralul Neregulat

 Un numar mic de substantive isi schimba vocala din radacina la plural:

a - æ
and - ænder 
fader - fædre 
kraft - kræfter
mand - mænd 
nat - nætter      
stad - stæder    
stang - stænger 
tand - tænder     
tang - tænger     

Romana
(rata - rate)
(tata - tati)
(forta - forte)
(om - oameni)
(noapte - nopti)
(oras - orase)
(bara - bare)
(dinte - dinti)
(cleste - clesti)

o - ø
bog - bøger
bonde - bønder 
broder - brødre 
fod - fødder 
ko - køer 
moder - mødre 
rod - rødder
so - søer 

Romana
(carte - carti)
(fermier - fermieri)
(frate -frati)
(picior - picioare)
(vaca - vaci)
(mama - mame)
(radacina - radacini)
(fierastrau - fierstraie )

a - ø
barn - børn 
datter - døtre 

Romana
(copil - copii)
(fiica - fiice) 

å - æ
gås - gæs
hånd - hænder

Romana
(gasca - gaste)
(mana - maini)

       

 

 

 

 

 

4. Cazurile

Substantivele se declina numai la genitiv


a. genitiv:
-s     (se adauga la ultima litera a cuvantului): 

 

en bils dør 

(usa unei masini)

 

 

 

bilens dør 

(usa masinii)

 

 

 

bilers døre

(usile unor masini)

 

 

 

bilernes døre

(usile masinilor)

 

 

 

mandens

(omului) 

 

 

 

bilens farve er rød

(culoarea masinii este rosie)

 

 

 

mandens hat er sort

(palaria omului este neagra)

 

 


b. genitiv: alte forme
 

 

døren af bilen

(usa masinii)

 

 

 

Mai bine: døren på bilen

sau: bilens dør

 

 

 
c. Unele forme vechi ale cazului inca exista in expresii speciale dupa o prepozitie:
     
     genitiv: til bords (la masa), til fods (pe jos), til lands (pe uscat), til søs (pe mare), 
                  til tops (pana in/la varf), til vands (pe mare)
                  i morges (azi dimineata), i aftes (azi noapte), i forgårs (alaltaieri)
                  i sommers (vara trecuta), i vinters (iarna trecuta) 
                                  (acestea 2 nu sunt chiar forme oficiale, dar sunt foarte folosite in limbajul zilnic)
                  * i gårs, * i nats (aceste 2 forme nu exista, sunt gresite)

     dativ:   af dage (zilelor)
                  i hænde (la indemana), i live (viu), i tide (la timp)
                  på fode (pe picioarele sale) 

 

 

 

 

 

5. Ordinea sufixelor adaugate

Substantiv

Plural

Articol

Genitiv

Romana

dreng

 

 

s

unui baiat

dreng

 

en

s

baiatului

dreng

e

ne

s

baietilor

hus

 

et

s

 casei

hus

e

ne

s

caselor

måned

er

ne

s

lunilor

 



Last modified: 08/12/2006 12:59:37