Din teze şi extemporale (3)

Pe plajă unii se scaldă, alţii se joacă, iar câţiva vând porumb fiert pe care-l cumpără până şi gospodinele în costumul lui Adam.

În "Scrisoarea V" apare o idee nouă -misogismul- adică ura împotriva femeii, mai ales a iubitei.

Romantismul apare într-o epocă de frământări cataclizmice în care omul, cel mai nobil animal, este ridicat în slăvi.

Acum dacă stăm şi facem anticalculul la tot ce s-a petrecut vedem că totul e în vag.

La urmă, Geo Bogza începe cu descrierea uzinelor din Săvineşti şi termină cu cerul înstelat pentru a nu face impresia de monotonie.

Simbolismul promovează o poezie citadină care se limitează totuşi la mediul urban.

Tipătescu are legături strânse cu Zoe, iar Trahanache îi trece cu vederea neseriozitatea.

În "Miezul verii" femeia ţine în braţe un copilaş de ţâţă care aleargă în goană spre fântână.

Caragiale caracterizează personajele sunt chiar prin contrastul acestora de a părea ceea ce în realitate nu eşti, totodată chiar prin vorbele personajelor, autocaracterizarea sau prin limbajul defectuos al personajelor şi prin vorbele altora despre aceştia.

George Călinescu o caracterizează pe Vitoria Lipan ca pe un Hamlet de sex feminin pe care-l găsim şi în "Năpasta" lui Caragiale.

Mama lui Ionel Popescu era foarte bine dezvoltată fiind de o înălţime potrivită.

Şt. O. Iosif în "Doina" descrie pe haiduci care merg chiuind pe trei cărări.

Poezia "Umbra lui Mircea" ne prezintă un dialog între două personaje dintre care unul tace.

Deşi pierd lupta, ţăranii lui Rebreanu au unele mici satisfacţii cum ar fi : uciderea boierului Iuga, arderea conacelor, etc.

La îndemnul mamei sale, Caragiale i-a dat foc copilului care saluta milităreşte.

În secolul al XV-lea limba vorbită de popor era considerată vulgară şi n-o vorbea nimeni.

În final, Lică Sămădăul îşi pierde conştient minţile când vede că e pierdut.

În finalul romanului lui Rebreanu are loc deprimarea răscoalei ţăranilor.

Întâmplările povestite s-au petrecut vara trecută, mai exact într-un sătuleţ oarecare.

In "Duduia" Arghezi descrie o boieroaică bătrână care aleargă călare pe moşia ei.

Atunci, ţăranii au fost schingiuiţi, închişi sau chiar ucişi în totalitate.

În "Pastel" vedem o bătrână care aleargă agale prin liniştea nopţii cu tăciuni aprinşi în mână.

Ca orice poezie simbolistă, această poezie a lui Bacovia ca lungime este scurtă.

Poeziile lui Bacovia ne sugerează o tristeţe profundă cu caracter pesimist.

Pastelurile lui Vasile Alecsandri continuă să fie nemuritoare până astăzi.

Asa cum arată Ion Creangă, in familiile de ţărani bărbaţii erau numai nişte termeni ajutători asupriţi de femei.

Mircea cel Bătrân stă la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeşte cu obrăznicie şi-l face în tot felul ca pe o albie de porci.

Lui Fulger i-au pus un ban în mâna dreaptă ca să-şi plătească drumul în neant.

Si aşa, dând de bucluc ţăranul din "Arendaşul român" pleacă mulţumit acasă.

Poema "Mioriţa" circula pe bază orală, adică nu a fost scrisă din motive tehnice.

În codru, acolo unde românul şi-a aflat totdeauna un sprijin, îşi va găsi şi tânăra fată fragii şi căpşunile ei.

Poeziile de dragoste ale lui Eminescu sunt adresate de obicei iubitei sale.

Fata de ţăran descrisă de George Coşbuc este o realitate palpabilă.

Poetul ne descrie o noapte cu lună plină şi ne dăm seama că este o seară senină.

În liniştea serii se aud doar: buciumul, susurul izvoarelor, stelele care scapără-n cale şi liniştea sufletească a poetului.

Felix şi Otilia fiind lipsiţi de dragoste paternă şi-o acordă reciproc.

Pe unii ţărani şi viteji Ştefan îi ridica la rangul de răzeşi.

Nimeni n-a pătruns mai adânc în sufletul personajelor lui Slavici aşa cum a făcut-o autorul însuşi.

În romanul "Fraţii Jderi", Ştefan pune bază pe cuvintele înţelepte ale lui popa Arhimandritu.

Victoria Lipan este tipul ţăranului moldovean, mai precis al munteanului.

Tudor Şoimaru îl ucide pe boier şi dă foc casei în mijlocul strigătelor iubitei lui.

Geo Bogza a străbătut Oltul pe bicicletă de la izvoare pâna la Dunăre.

Eminescu arată că fonfii, flecarii şi guşaţii se adunau în sfatul ţării să-şi satisfacă nevoile.

...Sinteza este o comparaţie. La teză nu scriem că la Eminescu găsim... la Labiş găsim nu ştiu ce. Sau că la Eminescu găsim vara şi la ăla altceva. Nu aşa se face o sinteză. Principalul e să nu fie greşeli de ortografie.

Miron Iuga se vede nevoit să-şi scoată puşca şi să-l omoare pe Trifan Guju, fapt care i-a fost fatal acestuia.

Călin şi fata de crai se iubesc în codru şi fac nunta în deznodământ.

Poezia lui Cârlova a constituit baza fundamentală a postamentului pe care s-a ridicat literatura noastră în sec. al XIX-lea.

Fetele de ţăran asa cum le-a redat Coşbuc sunt harnice, frumoase şi cinstite de dimineaţă până seara.

În "Împărat şi proletar" Coşbuc ne vorbeşte despre un proletar care avea un cal şi împăratul paşa voia sa-l cumpere.

Prin scriere etimologică se înţelege scrierea unui cuvânt într-un sens şi citirea lui în alt sens.

Pastelul nu este în fond decât sufletul poetului îmbălsămat în natură.

Ienăchiţă Văcărescu a lăsat urmaşilor săi Văcăreşti un testament scris într-un ritm săltăreţ.