Probă scrisă pentru verificarea cunostintelor

De ieri până azi, tara noastră s-a schimbat si totul a devenit schimbător.

Era o zi de vară. Într-o bună zi toată lumea nu mai putea să-i sufere pe împărati si au venit sîn tara noastră să se milogească. Cum veniră ei au cerut pământ si apă. În această vreme tăranii cooperatori lucrau la C.A.P. ca să-si câstige pâinea ce o obtineau cu greu. Ei se sculau de dimineată si-si făceau nevoile pe lângă casă si apoi plecau cu uneltele în spinare pe câmp. De frica împăratilor acesti tărani erau foarte harnici si întelegători. Împăratii erau foarte bucurosi că acesti tărani muncesc cu drag toată vara, iar tăranii când veneau să-si ia bucatele împăratii erau cam tristi, bosumflati. Asa munceau tăranii în trecut si de obtinut nu obtineau nimic.

Nemtii s-au tot dus în tara lor cu motocicletele lor cu atas cu tot.

Comunismul s-a răspândit ca un vânt de primăvară dar când cald pentru noi, când rece pentru dusmani nostri care mor de el.

Au venit si unii împărati spunând că nu este tara noastră, dar toti s-au lămurit când le-am arătat documentele de partid si istoria din care se trage acest neam de soi.

Ecaterina Teodoroiu si-a dat viata împreună cu prietenii ca să scape tara de sub jugul fascist, la fel ca Stefan cel Mare, Mircea, Mihai. După toate acestea am ajuns noi bogati iar cei bogati săraci si au început să cerseasca pe la casele oamenilor, cerând măcar o bucătică de pâine. Iar noi nu eram răi ca ei să nu le dăm, pentru că noi ajutăm patria să aibe mai multi urmasi.

Patria a trecut prin mai multe modificări ca : trestie, plop, stejar, adică din epoca de formare până la cea de neclintire, socialism.

De un ciot da, sultane, dar ciotul acesta este foarte tare, cu toate că nu se vede din cauza îmbrăcămintii simple si modeste.

Versurile descriu trecutul glorios al poporului în lupte antifasciste si anti-imperialiste purtate cu cotropitorii turci.

Aceste versuri sunt de o înaltă întindere si expunere orală si oglindesc victoria socialismului împotriva turcilor.

Dacă am fi lăsati în pace, cum zice Vlahută, am fi ajuns noi în situatia de azi ?

Oamenii poporului sunt fericiti ca animalele libere si ca pestii care zburdă în codrii patriei.

Să luptăm cu tov. Nicolae Ceausescu în frunte, ca bizantinii sub împăratul Constantin, contra turcilor.

De la Decebal la tov. Nicolae Ceausescu toti împăratii au fost devotati poporului.

În timpul când se prezenta la sultan, Mircea arăta ca un bătrân în baston, dar acest bătrân, prin ideile lui intelectuale a învins caracterul moral al persoanei sale.

Acum tara noastră R.S.R. este în curs de mare dezvoltare cu toate că este mai mecanizată si cât mai destoinică, când fiii săi muncesc cu înfocare si dispret, pentru ca să fie cât mai frumoasă si mai plăcută pentru tovarăsii din alte tări prietene care să ne laude si să stea cât mai mult pe la noi.

S-a pus virgulă între blajini si tihniti pentru că e vorba de frumoasele sentimente ale urmasilor nostri.

Când dusmanii au cerut lucruri rusinoase de la noi, noi nu ne-am speriat si am făcut asa de s-au întors cu spatele si noi tot cu sabia după ei.

Mihail Eminescu prin scrisoarea III evocă o înscenare din lupta anti-otomană contra turcilor.

Poporul nostru a stat atât de bine treaz, încât numai cădea din picioare de oboseală, dar nu se lăsă.

Turcii auzind tobe si goarne s-au dus acolo, dar un ostas le-a spus că acolo este o mlastină si un podulet. Când au trecut podul au trecut în mlastină si tot acolo Sinan Pasa si-a pierdut dantura. Asa Mircea a iesit învingător în 36 de lupte victorioase si 2 pierderi.

Prin trecut întelegem trecutul, prezentul si viitorul. La marii scriitori reiese trecutul cum ar fi fost ieri. La Eminescu trecutul reiese în prezent, pătrunzându-l si străpungându-l cu dispret. Cititorul crede că a fost ieri si nu peste sute de ani. Trecutul e legat de fiecare om din tara noastră si este supus sub forta majoră a viitorului.

Atmosfera sumbră din al II-lea război mondial a fost definitivă si invadată.

Partidul ne-a creat conditii foarte bune încât am putut trata cu pâine si sare pe cei ce ne vizitează.

Azi luptăm pentru îmbunătătirea cât mai profundă a trecutului si pentru realizarea a cât mai multe contradictii în prezentul tot mai luminos.

Limba nu ne-a putut-o lua, pentru că, vorba poetului, "e o comoară în adâncuri înfundată, pe mosie revărsată".

Cu cât s-a vărsat mai mult sânge, cu atât am trăit noi mai bine, iar viata este înfloritoare, dar uneori nu curge apa.

Istoria s-a dezvoltat paralel cu folclorul deoarece, se află la intersectia marilor puteri.

Tara noastră luptă pentru toate popoarele, indiferent de pielea si gradul lor.

Domnitorii nostri au depus mari eforturi să mentină tara în locurile unde au zburdat strămosii nostri.

Dacii iubeau libertatea, dar numai noi construim socialismul. Cu câtă bucurie s-ar uita ei la noi.