Est - Valea Prahovei desparte Muntii Bucegi de Muntii Baiului.
Nord - Valea Cerbului si Valea Glajariei ii separa de Muntii Dihamului si dincolo de acestia de Muntii Postavarul.
Vest - culoarul Bran - Rucar si Muntii Leaotei - separati de Muntii Bucegi prin intermediul Vaii Bratesului.
Sud - Muntii Bucegi intra in contact cu Subcarpatii si Masivul Gurguiatu.

2. Geologie. Pe teritoriul Muntilor Bucegi se intalnesc in fundament, roci cristaline apartinand Panzei Getice a Carpatilor Meridionali. Acestea apar mai ales in zona vestica a masivului si izolat in Valea Ialomitei sau versantul sudic. Peste cristalin sunt depuse depozite suplimentare de varsta jurasic si cretacic, care include alternante de calcare si marnocalcare, gresii si conglomerate. In cuaternar are loc formarea vailor glaciare (ex. Valea Cerbului, Malaiesti, Gaura, Ialomita) si a depozitelor ce constituie morenele frontale in marea majoritate a vailor.

3. Fizico geografice. Altitudinea masivului (Vf. Omul 2505 m) determina etajarea conditiilor de sol, vegetatie si clima. Inaltimea, tipul de pante, fragmentarea reliefului si adancimea vailor delimiteaza 4 regiuni de morfologie specifica: a) Podul (Platoul) Bucegilor situat la sud de Vf. Omul, pana in dreptul unei linii imaginare care uneste Muntii Vanturis - Oboarele - Lucacila. Spre est, delimitarea fata de Valea Prahovei se face prin abrupturi stancoase iar spre vest, Platoul coboara usor. Zona nordica a Platoului include doua culmi cu orientare N - S; b) Regiunea nordica a Bucegilor cuprinde mai multe creste rasfirate, despartite de vai cu pereti abrupti si stancosi; c) Abruptul prahovean puternic fragmentat si cu pante accentuate; d) Abruptul branean mai putin fragmentat si mai putin inalt.

4. Castrul. In Bucegi se intalnesc atat castrul tipic dezvoltat pe calcare oxfordiene si tithonice cat si pseudocastrul (clastocarst) - dezvoltat pe conglomerate cu ciment sau elemente calcaroase. Muntii Bucegi includ 34 de pesteri. Principalele sisteme carstice sunt: a) Batrana - Pestera Ialomitei, b) Horoaba, c) Strunga - Coteanu, d) Muntele Tataru, e) Muntele Zanoaga - Muntele Lespezi, f) Ratei.

5. Vegetatia si flora. Muntii Bucegi au o vegetatie bogata si diversificata. Aceasta cu prinde zona forestiera si zona alpina, impartite in mai multe etaje. Astfel, zona forestiera cuprinde: etajul montan inferior, intre 500 - 700 m, format de fag; etajul montan mijlociu, intre 700 - 1400 m, din amestecuri de fag, brad si molid; in etajul superior, intre 1400 - 1650 m, creste molidul; intre 1650 - 1800 m se intinde etajul subalpin format din raristi si tufarisuri. Zona alpina: etajul alpin inferior, intre 1800 - 2250 m, unde sunt prezente jnepenisuri, dar si pajisti intinse; etajul alpin superior, peste 2250, este al pajistilor alpine.
In ceea ce priveste flora enumeram florile protejate de lege: floarea reginei (leontopodium alpinum), sangele voinicului (nigritella rubra), smirdarul (rhododendron kotschsi), ghintura galbena (gentiana lutea), bulbucii de munte (trollius europaeus) etc.

6. Fauna. In Bucegi exista 3500 de specii animale. Dintre acestea prezentam cele mai importante mamifere si pasari. Astfel in zona forestiera traiesc: cerbul, caprioara, ursul, lupul, vulpea, veverita, rasul, mistretul iar in abrupturile subalpine capra neagra. Dintre pasari mentionam: cocosul de munte, corbul, mierla, bufnita, acvila, sorecarul etc.

B. Principalele puncte de acces

1) Sinaia a) Amplasare: Valea Prahovei, DN 1, 125 km de la Bucuresti; b) Altitudine: 800 m - 1000 m; c) Trasee: 1-2, acces in Valea Ialomitei si Platou.
2) Poiana Tapului a) Valea Prahovei, DN 1, 128 km de la Bucuresti; b) 860 m - 900 m; c) Trasee: 3,4; legatura pe versantul estic.
3) Busteni a) Valea Prahovei, DN l, 130 km de la Bucuresti; b) 885 m - 925 m; c) Trasee: 5 - 11; acces in Platou, Varful Omu si Valea Ialomitei.
4) Azuga a) Valea Prahovei, DN 1, 133 km de la Bucuresti; b) 900 m - 1000 m; c) Trasee: 12 legatura cu Cabana Diham.
5) Paraul Rece a) Versantul nordic DN 73 A, Predeal - Rasnov, la 8 km de Gara Predeal; b) 800 m; c) Trasee: 13, 14, legatura cu Cabana Diham si Valea Glajariei.
6) Rasnov a) Zona nord - vestica, DN 73, Brasov - Pitesti, 10 km de Brasov; b) Altitudine: 650 m - 700 m; c) acces spre Valea Malaiesti.
7) Bran a) Amplasare: culoarul Bran - Rucar, DN 73, Brasov - Pitesti, 24 km de Brasov (inclusiv Simon); b) Altitudine 700 m - 900 m; c) Trasee: 15-20, acces la Varful Omu si spre Valea Ialomitei.
8) Moieciu de Sus a) Culoarul Bran - Rucar, DN 73, Brasov - Pitesti, 27 km de Brasov; b) 950 m - 1100 m; c) Trasee: 21 - 22, acces in Valea Ialomitei.
9) Moroieni a) Versantul sudic, DN 71, Sinaia - Targoviste, 42 km de Targoviste; b) 700 m - 800 m; c) acces pe Valea Ialomitei, drum auto nemodernizat.

Cabanele in muntii Bucegi.

Denumire, a)Asezare Altitudine b) Anul constructiei c) Construita d) Date utile.
Babele - a) Creasta Babele 2200 m. b) 1937. c) Societatea ADMIR. d) 84 locuri, tel. 044/320817.
Belvedere - a) Statiunea Paraul Rece. d) 30 locuri, tel. 068/ 455240.
Bolboci - a) Muntele Bolboci, 1460 m. b) 1926. c) SKV. d) 60 locuri, Cel. 045/772204.
Bradct - a) Muntele Furnica, 1300 m. d) 044/315491.
Caraiman - a) Muntele Caraiman 2025 m. b) 1937. c) Clubul Carpatin Roman. d) 40 locuri tel. 044/320817.
Caminul Alpin - a) Busteni, 925 m. b) 193S. c) Clubul Alpin Roman. d) 114 locuri tel. 044/320167.
Cheile Zanoagei - a) Valea Ialomitei, 1400 in. b) 1962. c) ISBC Sinaia (I) 40 locuri, 045/772176.
Cota 1500 - a) Muntele Furnica, 1500 m. b) 1953. c) Consiliul Central al Sindicalelor.
Cuibul Dorului - a) Muntele Paduchiosul, 1160 m. d) 76 locuri, 044/311411.
Diham a) Muntele Diham 1320 m. b) 1934. c) Clubul German din Bucuresti. d) 90 locuri tel. 098/608161.
Furnica - a) Sinaia, 930 m. b) 1933. ;
Gura Diham - a) Valea Cerbului 987 m. b) 1910. c) Pavilion de vanatoare. d) 95 locuri tel. 044/321108.
Hotel Alpin - a) Muntele Furnica, 1400 m. d) tel. 044/117650.
Hotel Pestera - a) Muntele Cocora, 1610 m. d) 130 locuri, tel. 045/311094.
Izvorul Tatarului - a) Valea Ialomitei, 1500 m. b) 1996. d) 15 locuri, tel. 044/315181.
Malaiesti - Distrusa de un incendiu in 1997, urmeaza a fi refacut[ a) Valea Malaiesti 1720 m. b) 1924. c) S.K.V.
Miorita - a) Muntele Furnica, 1987 m. d) 50 locuri, tel. 044/312299.
Omu a) Varful Omu, 2505 m. b) 1888. c) S.K.V. d) 35 locuri, tel. 044/320677.
Padina - a) Muntele Colti, 1525 m. b) 1928.
Piatra Arsa - a) Muntii Jepii Mari. 1950 m. b) 1935. c) Cabana militara. d) 112 locuri tel. 044/312120.
Poiana Izvoarelor - a) Muntele Diham 1455 m. b) 1940. c) Banca Nationala a Romaniei. d) 80 locuri, tel. 044/320677.
Poiana Stanei - a) Muntele Piatra Arsa, 1270 m. b) 1909. c) Pavilion de vanatoare.
Schiori - a) Sinaia 930 m. b) 1935. d) 22 locuri, tel. 044/313655.
Scropoasa - a) Valea Ialomitei, 1205 m. b) 1935 m.
Valea Dorului - a) Muntele Furnica, 1900 m. d) 30 locuri, tel. 044/313605.

D. Arii protejate in Muntii Bucegi

I. Lista oficiala a ariilor protejate (Comisia Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, 1932-1991).
1,2 Bucegi (Al - Abruptul Bucsoiu, Malaiesti, Gaura) (A2 - Abruptul Prahovean)
a) Amplasare - versantii estic, nordic si nord-vestic intre 1000 - 2500 m. alt. b) Tip - mixt c) Obiectul ocrotirii: relief complex dezvoltat pe calcare si conglomerate, fenomene carstice, fauna (raritati, ex.: Rupicapra Rupicapra); flora si vegetatia cu endemisme locale carpatice si raritati ansamblul peisagistic de la Castelul Peles. d)Acces-traseele 1-10,15-17, 24-27, 30, 31.
3. Locul fosilifer Vama Strunga
a) Saua Strunga, b) Paleontologica c) Fauna bogata de varsta jurasic mediu; include peste 150 specii de amoniti. d) 10, 20, 23.
4,5. Canionul Horoabei (C1) Cheile Ursilor (C2)
a) Zona centrala a masivului; cuprinde suprafete din Muntele Cocora, Piciorul Babelor, Valea Ialomitei - amonte de Cabana Padina - Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor Cheile Pesterii, Muntele Batrana, Valea Horoabei, Muntele Strungile, b) Mixta. c) Relief dezvoltat pe calcare si conglomerate, fenomene carstice: chei, pesteri, defilee; puncte fosilifere; paduri de molid larice cu palcuri de jnepenis; vegetatie subeuropeana cu raritati si endemisme locale d) Traseele 1,2,7,20-22.
6 Cheile Zanoagei Mari (D)
a) in sud-vestul Muntilor Bucegi pe Valea Ialomitei; sectorul Cheile Tatarului - Cheile Orzei b) Mixta. c) Fenomene carstice (pesteri, chei); flora si vegetatie care includ mai multe raritati si endemisme locale. d) traseele 7,23,33.
7. Gradina Alpina (E)
a) Acopera partial versantii muntilor Jepii Mici, Caraiman si Valea Jepiior b) Botanica. c) Asociatie tipica etajului alpin inferior. d) Traseele 6, 9, 24.
8. Muntele Coltii lui Barbes (F)
a) Zona sudici a versantului estic al M. Bucegi. b) Mixta, c) Principalul obiectiv il constituie un endemism pentru Carpatii Sudici - Iris dacica (stanjenelul de munte). Traseu nemarcat pe ruta: zona fostei cabane Vf. cu Dor - Valcelul Dorului - Valea Izvorul Dorului - Muntele Coltii lui Babes
3
II. Alte arii protejate mentionate in bibliografie.
1. Plaiul Doamnei - a) 18 km sud-vest de Sinaia. b) Paleontologica
2. Plaiul Hotilor - a) Muntele Paduchiosu. b) Paleontologica
3. Varful Omu - a) Zona Varful Omu b) Botanica
4. Babele - a) Platoul Babele. b) Botanica
5. Gangul Orzei - a) Cheile Orzei
6. Baba din Vanturis - a) M. Vanturis
7.Valea Lucacila
S. Poiana Crucii - a) Zona Hotel Pestera - Schitul Pestera. b) Botanica
9. Turbaria Laptici - a) Muntele Laptici. b) Botanica

E. Scurt istoric privind dezvoltarea turismului in Muntii Bucegi

sec. XV Primele informatii privind prezenta omului in Bucegi (ciobani, pustnici) 1508/1509 Schitul construit la Pestera Ialomitei ofera primele posibilitati de cazare.
sec. XVIII Primele mentiuni privind calatorii in Muntii Bucegi provin de la doi cercetatori (J.Fridvaldszks si J.I. Fictel 1767 respectiv 1791).
1819 Primii calatori care vin din sud sunt din Pietrosita si ridica Schitul Pestera
1839 J.A. Vaillant urca prima oara din Sinaia mergand la Pestera, Babele si vf. Omul (dupa M. Haret primul este Carol S. Gold in 1837).
1570 Cezar Bolliac organizeaza o expeditie la Pestera Ialomitei in urma careia realizeaza o legatura permanenta intre Grota Mihnea Voda si grotele situate mai in adancime.
1875 "Cercul excursionistilor", 1882 "Societatea Carpatina Sinaia" sunt printre primele asociatii care fac referiri in statutul lor la protectia mediului; se vor adauga mai tarziu "Societatea turistica din Romania" (1903), "Prietenii stiintei" (1910), "Hanul Drumetilor" (1920), "Turing Clubul Romaniei" (1925).
1879 Intra in functiune calea ferata Campina - Predeal; prima informatie privind alpinismul de iarna in Bucegi (F. J. Zeidner din Brasov),
1880 Eforia spitalelor civile construieste prima poteca cu plecare din Sinaia
1882 S. K. V. (Societatea Carpatina Ardeleana) construieste prima cabana turistica pe valea Malaiesti (alt. 1570 m)
1885 Nifon Arhimandritul scrie primul ghid turistic al zonei ("Preumblarile la Sinaia") prezentand schitul Pestera Ialomitei si Varful cu Dor.
1930 Se realizeaza primul film despre Bucegi cu imagini din Vaile Malaiesti, Ialomita si Varful Omu.
1933 Descrisa pentru prima data in 1520, capra neagra este declarata monument al naturii in Muntii Bucegi si Muntii Rodnei.